Banii de autostrazi isi iau zborul spre investitii de campanie

Noua rectificare bugetara aduce in bugetele puse la dispozitia primarilor cuminti cateva sute de milioane de lei deturnate din fondurile de cofinantare a unor proiecte pe fonduri europene. Aceasta in conditiile in care soferii din Romania platesc de la 1 aprilie o supraacciza la combustibil destinata tocmai cofinantarii proiectelor de infrastructura rutiera, iar Master Planul General pentru Transporturi ar trebui sa fie prezentat in fata publiucului la jumatatea acestei saptamani.

Bani in cladiri pustii si asfalt de campanie

Noua rectificare bugetara va imparti peste 2,2 miliarde de lei in comunele de pe coclaurile mioritice, valoarea fiind rezultata din suplimentarea sumelor defalcate din TVA, dar si din redistribuiri ale unor sume de bani de la alte capitole bugetare.

Vor avea prioritate proiectele depuse in cadrul Programului National de Dezvoltare Locala, incluzand realizarea infrastructurii de apa / canal si a drumurilor comunale si satesti, dar si caminele culturale si salile de sport de la sate pentru care s-a gasit suma de 100 de milioane (aproximativ 23 de milioane de euro) in bugetul destinat cofinantarii lucrarilor de constructie a autostrazilor din Romania.

Cu alte cuvinte, pana la alegerile prezidentiale, vor curge rauri de asfalt pe drumurile de rang inferior si se vor plati facturile restante pentru lucrarile impartite cu dedicatie de catre primari.

Strategie habarnista

Inclusiv Master Planul General de Transport al Romaniei risca sa fie inca o dovada de viziune haotica a unui sector de care se leaga dezvoltarea economica a tarii. Cele mai noi cerinte ale Comisiei Europene vizeaza respectarea unor angajamente de realizare a unor culoare de transport care sa strabata Romania, principalul punct fiind includerea segmentului de autostrada Sibiu - Pitesti in proiectele ce urmeaza a se derula in exercitiul financiar 2014 - 2020.

Culoarul autostrazii dintre Sibiu si Pitesti este insa o adevarata nebuloasa ascunsa sub un noian de declaratii contradictorii ale guvernantilor si pare sa nu isi gaseasca nici acum locul pe harta. "Nu este un proiect prioritar. Poate intra in lucru si dupa 2018" - a replicat in iarna acestui an fostul ministru Dan Sova.

"Inca nu stim daca culoarul Sibiu - Pitesti va trece sau nu prin Ramnicu Valcea", a mentionat in primavara acelasi ministru. "Nu avem nevoie de un culoar de autostrada intre Sibiu si Pitesti. Ar trebui sa ne concentram pe un drum expres intre Curtea de Arges si Sibiu, urmand sa vedem dupa 2020 daca acesta poate sau nu sa fie transformat in autostrada", a mentionat in august si actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus.

Ca un facut, un prim studiu de pre-fezabilitate a fost deja efectuat si platit inca din 2007, in 2012 expirand valabilitatea documentatiei realizate atunci. Traseul stabilit initial pentru acest culoar al autostrazii A1 pleca din Pitesti si traversa partea de nord-est a judetului Valcea facand jonctiunea cu Sibiul in apropierea localitatii Talmaciu.

Pana in prezent, guvernantii nu au alocat niciun leu pentru refacerea documentatiei tehnice, desi inclusiv saptamana trecuta reprezentantii Comisiei Europene au solicitat reintroducerea proiectului in agenda de lucru a guvernului roman.

Izolati, dar cu pretentii

La aceasta ora, Romania este singura tara europeana a carei capitala este izolata de restul lumii prin lipsa unei autostrazi care sa lege Bucurestiul de granita. Pentru europeni, situatia tinde sa devina de-a dreptul exasperanta, in conditiile in care tara noastra ridica pretentia de a gazdui, in parteneriat cu Ungaria, Campionatul European de Fotbal din 2020.

Cu chiui, cu vai, in primavara anului viitor, Sibiul ar putea fi legat de vama Nadlac prin inaugurarea ultimilor 60 de kilometri aflati in lucru la autostrada Transilvania.

Pentru Bucuresti insa, situatia se arata ceva mai complicata, singurele legaturi rutriere rapide cu restul lumii avand puncte terminus in Pitesti si Constanta. In 25 de ani, din Capitala Romaniei nu a putut fi realizata o cale de acces rutier rapid catre granita cu Bulgaria, punctul de frontiera Girgiu - Ruse aflandu-se la doar 66 de kilometri.