Infrastructura melcului: 60% din banii pentru drumuri au ramas in visteria CNADNR

Bugetul anual al CNADNR se ridica la 1.5 miliarde de euro, din care oficialii companiei au cheltuit doar 292 milioane euro in primele sase luni ale lui 2014. In mod ciudat, suma cheltuita pe investitii in primul semetru al acestui an este cu 60% mai mica decat cea din aceeasi perioada a anului precedent, desi bugetul CNADNR din 2013 a fost mai mic cu 200 de milioane euro.

La plata, lucrari mai vechi de reabilitare

Chiar si asa, ritmul de dezvoltare este cu mult mai mic decat cel reprezentat statistic, in conditiile in care o mare parte din suma a fost directionata catre plata lucrarilor restante din 2013. Doar sase lucrari de investitii noi in infrastructura rutiera au intrat la plata in primul semestru al anului, restul banilor fiind directionati catre lucrarile de reabilitare ale unor drumuri nationale. Paradoxal, aceste tronsoane sunt abonate la reabilitari anuale nejustificate. Printre vedete se numara: DN 1H, DN 18, DN 24, DN 1C, DN 17, DN 66.

Ciolan impartit frateste

In cazul DN 1H, "ciolanul" CNADNR a fost rontait atat de PA&CO International (14.5 milioane de euro), cat si de Spedition UMB, beneficiara a unui contract cu o valoare aproximativ egala in aceeasi perioada. Probabil pentru a nu se certa constructorii, unul a reabilitat sensul dinspre Zalau spre Alesd, in timp ce celalalt i-a iesit in cale din sens opus. Situatia se repeta si la drumul dintre Baia Mare si Dej (DN 1C), unde banii CNADNR au fost taiati in felii aproape egale intre Vakond si FCC Construction. Cele doua contracte dublate au fost executate in 2013 si achitate anul acesta.

Din amanare in amanare

Alte patru mari lucrari de investitii au fost trase pe linie moarta de ministrii care au coordonat pana in prezent activitatea CNADNR. Dan Sova, initial ministru al Marilor Proiecte si apoi al Transporturilor, a pus capac in prima jumatate a acestui an la urmatoarele lucrari: 16.7 km intre Nadlac si Arad, inelul de sud al centurii Bucurestiului, primii 6.5 km ai autostrazii Bucuresti - Ploiesti si cei 53 de km ai autostrazii dintre Comarnic si Brasov. Tipic pentru Romania, autostrada Comarnic - Brasov are oferte de la constructorii DaVinci (Franta), grecii de la Aktor si austriecii de la Strabag, insa lucrarea este in aer din lipsa finantarii.

Inclusiv noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, nu stie daca in toamna acestui an va trebui sa reia licitatia sau sa anunte castigatorii lucrarii. Cu perioada optima de lucrari ajunsa aproape de final este de asteptat ca celelalte proiecte amintite mai sus sa mai stagneze o perioada.

22 de kilometri pentru 2014

Pana in prezent, in Romania, de la 01 ianuarie 2014 si pana astazi, nu a fost dat in exploatare niciun segment de autostrada noua. Ultimele deschideri de autostrada au fost facute in decembrie anul trecut, insumand 77.4 km pe 5 segmente din Ardeal si Banat. Cu putin noroc, poate in noiembrie se va taia panglica celor 22 de kilometri restanti la tronsonul de autostrada Sibiu - Orastie, pe segmentul Saliste - Cunta.

In ianuarie 2015 este programata darea in exploatare a segmentului Pecica - Nadlac, 22.2 km, restul de 16.7 km, pana in Arad, fiind intr-o procedura de licitatie care treneaza de mai bine de jumatate de an. Cat despre intreg tronsonul Sibiu - Nadlac, cu o lungime de 360 km, vom mai avea de asteptat minim doi ani daca ne luam dupa declaratiile oficiale sau aproximativ 8 ani daca luam in calcum ritmul de lucru din acest an. Traseului complet Sibiu - Nadlac ii lipsesc nu mai putin de 160 de kilometri.

Nu-i mai lunga, da'-i mai scumpa

Si ca intreaga poveste sa ne aduca aminte ca suntem in Romania, costul realizarii lotului 2 de autostrada dintre Arad si Nadlac s-a umflat peste noapte, in conditiile in care firma Alpine, intrata in faliment international, a realizat deja 85% din lucrari. Astfel pretul de 7.7 milioane euro / km cerut de constructorul intrat in faliment ar putea ajunge la 8.2 milioane sau 9.2 milioane / km in functie de constructorul selectat de CNADNR.