Detailing auto cum nu credeai ca exista - reinvierea unui cap tractor

Povestea si secretul unei pagube de cateva mii de euro

Te poate obliga cineva sa descoperi cum se face detailingul unui cap de tractor (TIR)?

Care sunt cele doua intrebari ale caror raspunsuri te conduc la procedurile corecte?

Cum se reconditioneaza cosmetic exteriorul unui cap de tractor

Deznodamantul "aventurii" si ce ai de invatat tu din acest articol?

Daca esti pasionat de ingrijirea cosmetic a masinii tale si iti place sa o faci singur sau sa stii macar cum se face, vei citi acest articol. Dar daca esti cumparator de servicii de detailing, vei spune poate: mie nu-mi trebuie sa stiu cum sa "gandesc" detailingul, mie imi trebuie "sa stiu" cum sa il platesc. Si poate ai dreptate, pana la un punct.

Eu insa cred ca daca iti vei alege un prestator care gandeste detailingul inainte de a-l face, banii tai voi fi mai bine cheltuiti. Asa ca citeste randurile care urmeaza, iar apoi spune-mi daca a meritat.

Dar cred ca esti deja de acord cu mine ca un client informat este mai puternic si are mai mult control decat unul neinformat. Asa ca n-ai decat de castigat, zic eu!
Acum mai multi ani, a venit la mine, pentru angajare, un detailer care lucrase la proaspat - pe atunci - desfiintatul centru de detailing de pe soseaua Pipera, francizat Ziebart. De la el am aflat urmatoarea poveste.
In rand cu unele masini foarte scumpe, a venit la ei si o masina de teren cu tapiteria tunata de curand (inlocuita si up-grade-ata) in Germania. Omul a cerut un tratament premium, care includea si o ingrijire a interiorului.
Detailerii au executat procedurile de interior "corecte" si obisnuite, pe care le faceau tuturor masinilor cu interior din piele. Rezultatul a fost un dezastru. Tapiteria pe care clientul platise cateva mii de euro cu numai cateva saptamani inainte a fost definitiv compromisa si de nefolosit. Patronii au fost obligati la o despagubire impovaratorare.
Dar ce se intamplase? Ei folosisera aceleasi solutii, aceleasi utilaje si aceleasi proceduri ca de obicei. Nimeni nu stia ce se petrecuse in realitate. Pur si simplu asta ramasese un mister pentru toata lumea.

Inainte si dupa

De ce, pentru multi, detailingul e plin de "mistere"?
Dupa ce i-am pus mai multe intrebari fostului angajat, am putut determina ca noua tapiterie crem deschis era de fapt din Alcantara si nu din piele anilinata si nici din piele Nubuck (asa cum crezusera ei). In concluzie, ratand identificarea corecta a materialelor, aplicasera un tratament gresit si terminasera cu o catastrofa...

Inainte si dupa

Retine ca totul porneste, intotdeauna, de la identificarea corecta a materialelor.
Acesta este un articol despre importanta gandirii detailingului inainte de a-l incepe. In manualele profesionale originale pe care le-am scris, este un capitol intreg care se ocupa de prima lege importanta: alunga-ti din minte intrebarea CUM?, care vine cu repeziciune intotdeauna, fa un pas in spate si intreaba-te inainte de toate CE? Adica: nu te gandi CUM rezolvi o problema - lasa asta pentru mai tarziu - dar intreaba-te intai CE este acel material care are problema?
Aceasta este o cheie importanta. Daca fostii colegi de la fostul centru Ziebart ar fi folosit acest acest principiu, ei ar fi spus: avem un interior, CE material il compun? In schimb, ei au gandit astfel: avem un interior, CUM il facem? Iar raspunsul a veit de la sine... "ca de obicei"! Ce a urmat stii deja.

Situatiile critice te pot ajuta sa cresti?
Alta intamplare, care m-a avut erou principal pe mine, de data asta. Pe cand lucram ca manager de locatie, la centrul din Dr. Taberei (primul pe care l-am avut), a venit un reprezentant al Autorom, dealer Mercedes. M-a intrebat cat il costa detailingul tip "Pregatire de Vanzare" pentru un cap de tractor (TIR). Eu i-am spus pretul: de 3 ori cat un detailing premium la o masina obisnuita. El mi-a cerut factura, fara sa discute sau sa sa incerce sa negocieze pretul.
Apoi, in cel mai scurt timp, reprezentantul de la Mercedes a adus capul de tractor in curte si dovada platii.
Ce este cu adevarat dramatic in povestea asta este ceea ce nu ti-am spus inca. Eu nu mai facusem vreodata detailing de vreun fel la nici un cap de tractor si nici la ceva asemanator. Nu aveam nici cea mai mica idee despre CUM voi face aceasta lucrare.
Sa recapitulam putin. Capul de tractor se afla, ca un monstru adormit, la mine in curte. Oamenii mei se uitau cu mirare si teama la el, iar la mine cu mare neincredere. Fiecare dintre ei era de acord in sinea lui ca ma avantasem riscant de mult.
Ei erau dispusi sa faca orice - pentru ca nu riscau nimic (firma plateste, nu?!), iar la sfarsit invatau si ceva nou - dar nu-si puteau nici macar imagina ce ar fi de facut. In ce masura seamana un tractor cu un automobil?! Pai, nu seamana!
Pe de alta parte, toate puntile fusesera ridicate, nu mai exista cale de intoarcere. Pe negandite, facusem oferta, fusese acceptata, ba mai mult: patita. Totul era pecetluit. Clientul era prea mare si cu standarde ridicate. Era musai ca lucrarea sa fie executata cel putin bine.

Mai tarziu am aflat ca aceasta comanda precipitata fusese ordonata de un director interimar venit din Germania. Iar acesta se pare ca stia ce ceruse, stia de ce si - probabil - stia sa si controleze serviciul.
Imi aduc aminte de un moment in care stateam infrant in cabina tractorului, cu capul pe volan. Imi venea sa plang de furie si disperare. Facusem o tampenie care urma sa ma coste enorm? Si CUM urma sa fac lucrarea asta? De unde sa incep?
Nu vedeam inaintea ochilor decat 2 incheieri, una mai rea decat cealalta. 1. Ratam livrarea serviciului la calitatea dorita si ma compromiteam definitiv si 2. Stricam iremediabil ceva si urma sa platesc mult si bine.
Faci un pas inapoi si te fortezi sa gandesti
Atunci mi-a aparut pentru mrima oara, ca o luminita la capatul tunelului, ideea "gandirii" detailingului, care avea sa se transforme intr-un principiu important mai tarziu. Citeste mai departe nu numai cum a functionat, dar cum m-a ajutat sa transform o virtuala infrangere intr-o victorie personala.

Mi-am ridicat capul de pe volan si mi-am spus: "Ce ar fi ca, macar pentru o vreme, sa las toate problemele la o parte si sa incerc sa gandesc?!"

Zis si facut. M-am intors si m-am uitat in spatele meu. La geam am vazut niste perdele si am spus cu glas tare: "CE sunt astea? Perdele." Apoi mi-am spus: "Din CE material sunt? Probabil dintr-un fel de creton, sa spunem, un material de draperie ca cel de acasa sau ca perdelele de la trenuri. CE se poate face cu astea? Se pot baga in masina de spalat, pentru ca sunt pline de praf si imbacsite de fum de tigare".
Cand le-am pus la loc, erau curate, calcate si miroseau a Cocolino; facusem deja o diferenta majora la interior. Se stie ca cel mai greu lucru intr-o realizare, oricare ar fi ea, este sa treci de primii 20% din tema data. Iar eu trecusem fara nici un efort...
Apoi, m-am oprit un moment si m-am gandit ce am de invatat de aici? Doua lucruri mi-au aparut clar: 1. Trebuia sa fac o DIFERENTA intre ce am primit de la client si ce voi preda (incepusem deja!); 2. Voi porni mereu cu intrebarea folosita la perdele: CE material este asta?

Continuand asa, am vazut repede ca bancheta lunga si rabatabila din spate, folosita drept pat, nu diferea prea mult (structural) de o bancheta auto obisnuita. Scaunele din fata si bordul erau la fel.

Cand am trecut la panourile usilor, am observant ca in partea de jos, unde era buzunarul, erau pe de o parte zgarieturi, iar pe de alta urme negre de lovituri, de la bocanci probabil. Mi-am dat repede seama ca niste proceduri obisnuite la automobile nu ar fi facut vreo mare diferenta in cazul acelor panouri. Ok. Am pus iar aceeasi intrebare: "CE material este asta? Un tip de plastic."

Am fost apoi la un supermagazin si am cumparat mai multe spray-uri cu nuante diferite de vopsea Sinto pentru plastic gri (de fapt, am luat vreo 4 sau 5 nuante). Una dintre ele se potrivea perfect cu culoarea panoului.
Am izolat partea de sus si tabla caroseriei de jur imprejur si am vopsit (dupa ce am curatat, in prealabil) partea de jos, cea mai urata, a panoului. Acum era o diferenta evidenta!
(Nu am avut inspiratia sa fac fotografii inainte-dupa la acele masini. Eram prea prins cu procesul descoperit. Dar voi prezenta mai departe cateva fotografii de la o demonstratie ulterioara, facuta jumatate-jumatate, la Volvo, pentru exterior).

Cum procedurile noi se dezvaluie singure...
Apoi, am iesit afara si am privit capul de tractor din fata. Am ridicat panoul din dreptul radiatorului si am gasit o parte din motor, am dat peste cap cabina si am descoperit cealalta parte a motorului. Aici nu erau probleme. Era la fel ca un motor obisnuit - din punct de vedere cosmetic - atata doar ca era mult mai mare. Cand am terminat, facand procedurile obisnuite, arata ca o bomboana proaspat scoasa din gura. Iar cand s-a uscat, motorul era atat de curat ca oricine putea sa intinda masa si sa manance pe el.
Am ridicat cabina la loc si am descperit ca bumperul din fata al cabinei, la fel ca si aripile, erau din plastic. Ce culoare? Tot gri, doar ca o alta nuanta. Am ales spray-ul potrivit si le-am vopsit si pe ele (dupa ce am izolat restul si am curatat ca lumea).
Patea din fata a cabinei era din tabla vopsita. Si asta avea o gramada de ciupituri, dar proband prima regula mi-am dat seama ca repararea lor nu ar fi facut o diferenta (plus ca veneau la pachet cu o mare bataie de cap). Asa ca am facut doar un pas de polish si am ceruit-o. (Ulterior, la unele capete de tractor am vopsit si plasticele oglinzilor retrovizoare laterale).
Deznodamantul aventurii, pe scurt?
Una peste alta, in mare si fara sa lungim vorba, cam asta a fost tot. Rezultatul final? "Neamtul" ne-a facut o vizita, in sapatamana urmatoare, si mi-a explicat cat de destepti sunt ei, nemtii. Iar eu i-am "explicat" cat de "destepti" sunt americanii de la care invatasem eu meserie, pentru ca nu m-am putut abtine sa nu-i dau replica, la randul meu.

Apoi, ne-a multumit si ne-a spus ca masina a iesit mai bine decat se astepta.

Tot sapatamana urmatoare am aflat ca toata lumea, clienti si gura-casca, intrand in parcul lor auto, mergeau glont, ca teleghidati, la capul de tractor cu pricina. Dar asta n-a tinut mai mult de 8 sau 10 zile. Pentru ca, dupa aceea, a fost luat de acolo. Il cumparase deja cineva...

Ce au de invatat clientii, operatorii si pasionatii de detailing?
Sa recapitulam pe scurt ideile desprinse din aceste relatari si sa vedem cui si la ce pot folosi. Pentru ca, pana la urma, reconditionarea sau pregatirea de vanzare a unui tractor poate nu este cea mai pasionanta chestiune pentru majoritatea automobilistilor...
Intai, daca proprietarul masinii de teren cu interiorul tunat ar fi stiut ca detailingul trebuie "gandit" inainte de a fi executat, probabil ca ar fi pus mai multe intrebari si, in final, nu i-ar fi lasat pe cei de la Ziebart sa-i distruga tapiteria cea noua si valoroasa. (Daca intri pe prima pagina a www.expertdetailing.ro si urmaresti videoul introductiv, vei invata ce ai de facut ca sa primesti GRATUIT raportul investigatiei statistice "Secretele unui Client Informat".
Daca esti detailer, in urma relatarilor de mai sus, ar trebui sa fii avertizat ca fara a gandi detailingul, fara a urmari mereu sa faci diferenta intre ce primesti si ce livrezi si daca nu pornesti intotdeauna de la CE este materialul cu care ai de a face, probabil ca nu numai ca rezultatele tale sunt mediocre, ci nu vei depasi niciodata stadiul de executant obtuz pentru care trebuie sa gandeasca mereu altii si sa fii in permanenta controlat.

Si nu in ultimul rand - pentru ca cei de la care primesc tot mai multe feedback-uri sunt pasionati, care vor sa-si ingrijeasca singuri masina - daca ti s-a parut folositor articolul, retine ca ai nevoie intotdeauna de o gandire si ca aceasta te poate conduce la procedurile corecte de detailing. Apoi, daca vrei sa afli mai multe, intra pe www.expertdetailing.ro/blog .

Multumim pentru text si poveste d-lui Cristian Pop, de la Expert Detailing