A mai picat o autostrada: Comarnic - Brasov iese din calcul!

Dupa Pitesti - Sibiu, ceruta cu vehementa de Comisia Europeana, cei doi producatori de automobile din Romania si de catre populatie, guvernul roman dovedeste ca este capabil sa isi puna singur bete in roate si pe proiectele proprii.

Pitesti - Sibiu a fost exclusa de catre oficialii de la Bucuresti din Masterplanul de Transport al Romaniei pentru 2015 - 2020 sub scuza realizarii unui ocol de 300 de kilometri pe Valea Prahovei, care nu are nici in clin, nici in maneca cu Culoarul Paneuropean IV. Nici varianta ocolitoare nu mai pare insa realizabila, guvernantii schimband inca o data regulile jocului.

Bataie de joc cu gir guvernamental

Comarnic - Brasov, segmentul care nu si-a gasit niciodata rostul pe vreo harta logica a culoarelor de transport din Europa, a reusit sa devina din copilul gandirii ilegitime a guvernantilor cea mai asteptata portiune de autostrada din Romania, dupa ce a ramas singura varianta care ar fi putut asigura o cale mai usoara de acces intre Bucuresti si vestul tarii. Nici aceasta optiune nu mai este insa valabila.

In decembrie 2013, in urma unei licitatii necontestate, castigator pentru realizarea tronsonului de autostrada Comarnic - Brasov a fost desemnat consortiul Vinci - Strabag - Aktor. Constructorii au asteptat peste 10 luni pentru a semna contractul: o simpla formalitate intr-un stat civilizat, o bataie de joc in Romania.

In cele din urma, semnalele venite in cursul acestei saptamani, din partea companiilor, arata ca acestia sunt pe punctul de a strange jucariile si a pleca. Asta in conditiile in care cele trei firme renumite se angajasera sa contruiasca tronsonul din fondurii proprii, urmand sa incaseze banii in transe anuale de la bugetul de stat.

A la Belgravistan: "Lungim deficitul"

Satui de atata efort decizional din partea autoritatilor romane si nefiind inca siguri despre ce Dumnezeu ar trebui sa construiasca, cand si cum isi vor primi banii, consortiul Vinci - Strabag - Aktor a spus adio proiectului.

Aceasta si dupa ce ministrul transporturilor, Ioan Rus, le-a mai dat o "unda de speranta", expunand problema indatorarii bugetului astfel: "Sa zicem ca ei fac autostrada in patru ani si costa 2 miliarde de euro si noi le-o platim in 25 de ani.

Una e sa imi puna in deficit 500 de milioane de euro pe an in patru ani si alta e sa imi treaca 70 de milioane de euro pe mai multi ani. Pentru ca asa imi impacteaza bugetul, trebuie sa reducem alte cheltuieli din alte parti". O politica care aminteste strasnic de reclama cu Belgravistan a unui post de telefonie mobila.

Cam "din parti" va mai gasi finantare privata guvernul roman pentru acest proiect, dupa ce inclusiv bancile europene la care cele trei firme au linii de credit au anuntat ca in fata unei astfel de atitudini isi rezerva dreptul de a nu mai acoperi eventuale investitii private ale companiilor respective in infrastructura din tara.

Proiect modificat

Nu doar declaratia de Gaga a ministrului Rus pune pe fuga constructorii externi din Romania, ci inclusiv decizia de a schimba regulile jocului in cursul derularii acestuia.

Astfel, cu un proiect batut in cuie, semnat, parafat, avizat, impins in licitatie si adjudecat, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, sau mai bine zis, conducerea acesteia, a fost lovita de o brusca revelatie in ultima luna: autostrada Comarnic - Brasov nu mai trebuie realizata conform schemei.

Dupa ce timp de patru ani, orice director servil ajuns in fruntea companiei de stat care traseaza, bate in cuie si dicteaza traseul drumurilor de interes national si european prin tara, s-a zbatut sa impuna un traseu la suprafata pentru bucata Comarnic - Brasov, situatia s-a schimbat pe nepusa masa. Conform noii viziuni a CNADR, bucata de autostrada care strabate zona turistica de pe Valea Prahovei ar trebui sa treaca prin tunel.

Pentru segmentele de traseu de pe raza statiunilor Predeal, Sinaia si Busteni este un nou proiect in lucru: unul cu segmente de autostrada in tunel. O situatie demna sa puna orice investitor pe fuga si care prevede un timp de asteptare pentru realizarea proiectelor, studiilor de fezabilitate, o noua licitatie si un termen impins spre Sfantul Asteapta pentru autostrazile din Romania.