Masterplanul General de Transport, aprobat de Comisia Europeana

Marinimia oficialilor de la Bruxelles privind acordarea unei finantari de aproximativ 37 de miliarde de euro pentru infrastructura rutiera, feroviara si navala din Romania depinde, desigur, de o serie de conditii pe care autoritatile trebuie sa si le asume. Destul de previzibil, cea mai mare dintre ele ramane completarea kilometrilor de autostrada pe taramurile mioritice intr-un ritm sustinut. Daca acest vis ambitios se va indeplini sau nu, ramane de vazut.

Intarziere de un an, bani dusi pe Apa Sambetei

Masterplanul General de Transport (MPGT) ar fi trebuit sa fie gata in urma cu un an, inca din timpul mandatului fostului ministru Dan Sova. Incoerenta documentului a fost, pare-se, de vina pentru amanarea prezentarii planului.

Daca initial trebuia sa fie gata pana in luna decembrie, termenul confirmat de Dan Sova a fost impins pana in februarie 2014. Cand finalizarea nu s-a concretizat nici atunci, amanarea s-a extins pana in aprilie, cand ministerul a publicat doar cateva ghiduri si metodologii. A urmat anuntarea unui nou termen in iunie 2014, fara niciun succes. Noul ministru, Ioan Rus, a anuntat apoi ca MGPT-ul va fi terminat in perioada octombrie - noiembrie 2014. Intarzierea tipic romaneasca ne poate costa vreo doua miliarde euro, care ar fi putut merge in directia constructiei de drumuri noi.

Pe data de 1 octombrie a.c., Masterplanul General de Transport va fi facut public, odata cu prezentarea lui in sedinta Comisiilor de Transport ale Parlamentului Romaniei. Finalizarea documentului se anunta abia in data de 22 decembrie 2014, asa cum se specifica in calendarul publicat de AM POST.

Pretentiile Comisiei Europene

Dupa ce si-a adunat fortele, AM POST si-a dat intalnire in zilele de 16 - 18 septembrie a.c. cu reprezentantii Comisiei Europene, pentru a-i convinge ca varianta revizuita a planului gandit si razgandit pe termen scurt, mediu si lung merita sa fie luata in seama. La finalul discutiei, CE a acceptat ca MPGT sa fie supus dezbaterii publice, nu fara a face o serie de recomandari autoritatilor romane.

Astfel, oficialii de la Bruxelles au solicitat vehement realizarea autostrazilor prioritare in exercitiul 2014 - 2020. In primul rand, autoritatile romane trebuie sa isi asume finalizarea controversatelor proiecte: autostrada Sibiu - Pitesti, drumul Pitesti - Craiova in regim de autostrada si autostrada Transilvania (Bechtel).

In al doilea rand, reprezentantii CE au cerut si revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect in parte, o testare mai atenta a proiectelor prin criterii noi (performanta economica, apartenenta la reteaua TEN-T Core, factori de mediu etc.) si reducerea retelei de cai ferate.

Finantarea depinde de masura in care autoritatile romane reusesc sa aduca o reforma in transportul feroviar, bazata pe cateva indemnuri europene vehemente: intindeti-va cat va tine plapuma, cresteti eficienta si oferiti servicii competitive (care chiar sa va atraga pasageri!).

Autoritatile romane mai trebuie sa isi indrepte atentia si catre proiectele de infrastructura importante din punct de vedere european, cele care inchid coridoarele europene de transport in actuala perioada de programare.

Momentan, autoritatile de la Bucuresti sunt destul de secretoase privind anuntarea proiectelor de transport rutier, feroviar si naval pe care ar dori sa le implementeze cu bani comunitari. Mai multe informatii vor fi dezvaluite in sedintele publice pe care AM POST le va organiza pentru fiecare domeniu de transport la inceputul lunii octombrie a.c. (7 - 15 octombrie).

In luna aprilie a acestui an, se stipula intr-un raport din Masterplanul de Transport ca pana in anul 2020, autostrazile din Romania vor totaliza 1.000 de kilometri. Un obiectiv vizibil mai modest decat cel anuntat de ministrul Dan Sova la inceputul anului, de finalizare a peste 2.400 de kilometri de autostrada in urmatorii 6 ani.