De ce automobilele Dacia nu vor deveni niciodata de colectie, oricat de mult si-ar dori pasionatii

Foto: 0-100.ro / Dacia Clasic 2015

Prima Dacie 1300 fabricata vreodata, cu seria de sasiu 0001, a ajuns la fier vechi si a fost in totalitate distrusa. Prima Dacie 1100 exista parca in colectia ACR. Modele prototip, Dacii 1300 papuc, Estafette, multe modele de Dacia 2000, Sport-uri cu usa scurta, Dacia 1100S si altele, toate au ajuns la gunoi. Iar urmatoarele modele mai noi... chiar nu mai conteaza. Cert este ca romanii s-au trezit mult prea tarziu sa-si iubeasca masina populara comunista, pentru ca in clipa in care s-au trezit sa-si omagieze si sa-si resusciteze rablele, era deja prea tarziu.

Daca ar fi sa o luam cu inceputul, Romania nu a avut nicio masina proprie, ci numai replici. Haideti sa o spunem pe aia dreapta, Romania nu a avut un produs propriu. Dacia, Oltcit si ARO, toate au luat nastere cu modele copiate. De acord, poti sa spui ca Dacia Nova sau ARO 240, au fost modele realizate de catre romani, insa nu e greu sa recunosti ca au fost niste produse de toata jena, oricat de mult te-a lovit patriotismul.

Totul a inceput cu Dacia 1100, nimic altceva decat o copie 1:1 de Renault 8. A urmat Dacia 1300, nimic altceva decat o copie 1:1 de Renault 12. Dupa care Oltcit, copie de Citroen Visa si asa mai departe. Dar haideti sa ne lepadam de Oltcit, pentru ca au fost mult mai putine realizate, astazi supravietuiesc extrem de putine exemplare si nici macar nu sunt apreciate de pasionati, deci ne vom limita la nebunia numita Dacia.

Pana acum vreo 10 ani nu existau pasionati ai marcii Dacia. Toti le duceau la fier vechi, iar dupa ce a pornit programul Rabla, la Remat ca sa-si ia tichetul valoric pe ele. Asa au ajuns la fier vechi Dacii 1302, 2000, 1300 frantuzesti, 1303, Estafette, dar si modele mai rare ulterioare. Au ajuns sub ghearele nemiloase ale Rematului Dacii cu sub 1000 de kilometri la bord, suprasaturate de piese frantuzesti, fabricate in 1969-1970, pentru care azi unii si-ar vinde mamele... Nimeni nu vedea valoarea si frumusetea dincolo de masina comunista care te lasa in drum si care ruginea dupa 2 ierni.

Ce puteai sa faci cu Dacia bunicului gasita in hambar, la tara, cu 235 de kilometri la bord si cu folia inca pe scaune? Nu o cumpara nimeni, valora doar greutatea sa la fier vechi. Inmatricularea cu numere noi costa mult, reparatia nu merita, toata lumea visa la masini aduse de afara cu aer conditionat, toata lumea dorea siguranta, performanta... Dacia avea o singura soarta: tomberonul.

Au inceput, usor-usor, sa apara cluburi dedicate vehiculelor istorice. Legea insa nu permitea certificarea unei masini ca fiind vechiul istoric, decat daca trecusera 30 de ani de la scoaterea modelului din productie. Adica daca Dacia 1300/1310, a fost scoasa din productie in 2003, pasionatii mai aveau de asteptat mult si bine. Asa ca nici valoare de masina istorica nu avea Dacia romaneasca, mii de exemplare luand tot drumul casatului...

Cu toate astea, au existat cativa nostalgici care au tinut piept multimii si au inotat impotriva curentului. Si au reusit sa salveze cateva Dacii de la fier vechi. Unii le-au mostenit si au avut grija de ele, altii le-au cumparat pe nimica toata si le-au readus la starea initiala. Doar pentru ca aveau, undeva, in sufletul lor, un gram de pasiune si dorinta de a nu lasa timpul sa treaca peste istoria auto a Romaniei.

Dupa care, decizia care a salvat Daciile de la un dezastru total, a venit: ca sa omologhezi masina ca vehicul istoric, nu mai trebuie sa treaca 30 de ani de la scoaterea din productie a modelului, ci de la cand a fost fabricata. Practic, daca aveai o masina cat de cat originala mai veche de 30 de ani, o treceai ca masina istorica si scapai de impozit. Acesta a fost declicul care i-a facut pe multi iubitori de masini vechi sa-si cumpere o Dacie.

Daciile sunt ieftine, chiar daca sunt primele modele 1100 sau 1300. Gaseai exemplare originale cu putini kilometri, la 2000-3000 de lei. Practic, Dacia a fost si inca este cea mai ieftina masina retro pe care o poti cumpara in Europa. Sau chiar in lume... Oamenii cu bani nu s-ar sinchisi sa salveze o Dacie de la fier vechi, oamenii cu bani salveaza cate un Jaguar, un Mustang, un DeTomaso, iar cei foarte bogati un Cord, Ferrari, Alfa Romeo sau Rolls-Royce.

Dar nu trebuie sa uitam ca nici in 1980, Dacia nu era pentru oamenii cu bani. Si nu este nici acum, cand a renascut ca Pasarea Phoenix. Pasionatii cu buget redus au ales sa readuca la viata cate o Dacie pentru ca este ieftin. Si, starniti de posibilitatea de a le face vehicule istorice, au aparut in ultimii ani peste 1000 de pasionati la nivel national care si-au achizitionat cel putin o Dacie. Evident, chiar daca vorbim de o masina ieftina si accesibila, nivelurile sunt si aici diferite: cei mai instariti au ales masini frantuzesti din primele modele fabricate, anii 1969-1970, iar cei cu buzunare mai mici, masini romanesti, anii 1974-1980. Unii se chinuie sa le tina originale, cu piese numai din 1969, daca masina e din acel an, altii monteaza ca gasesc...

Exista acum asociatii si cluburi dedicate vehiculelor Dacia clasice. Se fac intalniri anuale, exista chiar si o sectie speciala la Retromobil. Astazi sunt sute de Dacii cu atestat de vehicul istoric, iar de la an la an numarul lor creste. Au aparut chiar si modele mai rare salvate de la moarte sigura, cum ar fi dubita Estafette sau modele papuc Dacia 1302. Toate sunt reconditionate si primesc din nou stralucirea de acum 50 de ani.

Dar dincolo de pasiunea asta pentru masina romaneasca, exista o confuzie destul de mare. O confuzie care are si o parte buna: a salvat sute de Dacii de la fier vechi. Confuzia asta e ca masinile vechi romanesti ar fi de colectie. Asa ca omul cumpara o Dacie, ca stie el ca este de colectie, o salveaza, se duce la intalniri, dupa care e fericit ca are masina vintage de colectie careia asteapta sa-i creasca pretul si sa dea lovitura.

Au aparut in ultimii 2-3 ani la vanzare Dacii 1300 reconditionate la preturi de peste 15.000 de Euro. Nu le-a cumparat nimeni, asa cum era de asteptat. Deoarece vehiculele Dacia, cu sau fara atestat de vehicul istoric, nu sunt de colectie si nu vor fi niciodata. O masina istorica cu atestat nu face decat sa certifice ca acea masina a reusit sa treaca proba timpului de peste 3 decenii in stare originala. De aici si pana la masina de colectie, este cale lunga.

Confuzia de care spuneam este ca isi cumpara omul o Dacia 1100 sau 1300 si are impresia ca are masina de colectie. Nimic mai gresit. Niciun model Dacia nu are cum sa fie de colectie. Asta daca luam adevaratul sens al cuvantului colectie, si anume, adunarea unor exemplare rare, cu valoare istorica sau monetara care creste in timp. Ceea ce nu poate fi cazul masinilor Dacia.

Nimeni in lumea asta nu colectioneaza si nu va colectiona un model de masina copiat dupa altul. Colectionarul vrea sa stie ca are ceva produs in numar mic a carui valoare va creste peste ani si ani. Or, Dacia, a fost o masina produsa in numar urias, a fost o masina ieftina, a fost o masina exportata in toate colturile lumii. Dar, mai presus de toate, a fost o masina extrem de proasta.

Nu trebuie sa ne ascundem dupa deget, orbiti de patriotismul nostru prostesc. Dacia a fost o masina proasta. Si nimeni, in lumea asta, nu colectioneaza masini proaste. O masina de colectie trebuie sa aiba ceva si pe partea tehnologica, o minune inginereasca de acum 100 de ani, o inovatie, un design futurist macar, o trasatura care sa o scoata din multime. Dacia nu are asa ceva. Mai mult, a fost o masina extrem de proasta din orice punct de vedere: performante, confort, fiabilitate. Si nu exista cineva in lumea asta care sa colectioneze aceste "calitati".

Asadar, trecutul Daciei, din punctul de vedere al valorii, este zero. Este o masina copiata, o masina proasta, deloc rara, fara valoare istorica deoarece nu a trecut prin razboaie sau a fost condusa in Grand Prix-uri, extrem de ieftina si inca foarte accesibila. Daciile clasice, oricat de mult ne-am minti noi pe noi, nu au nicio treaba cu masinile de colectie. Absolut niciuna.

Stii cu cat poti cumpara in Statele Unite un Ford Model T functional, in stare buna, fabricat acum mai bine de 100 de ani? Cu 2000 de dolari. Cam cat cer "pasionatii" romani pe o Dacie. Si stii de ce este masina asta veche asa de ieftina? Pentru ca nu este de colectie, chiar daca e veche. Nu tot ce este vechi are valoare. In cazul lui Ford, o masina superba pe care am vrea cu totii sa o conducem pe strada, valoarea scazuta este cauzata in principal de numarul urias de unitati construite, peste 16 milioane. Cam asa este si cu Dacia.

Romanii, oricat de pasionati ar fi ei, trebuie sa priceapa ca nu orice este vechi are si valoare sau e de colectie. Din pacate, iubitorii, pasionatii si entuziastii de Dacii clasice, nu pot sa treaca peste asta. Ei cred cu tarie ca vechiturile lor comuniste, cu sau fara piese frantuzesti, cu sau fara atestat istoric, sunt masini de colectie si se mandresc cu asta. Unii dintre acesti "colectionari" mai scot din cand in cand la vanzare o Dacie, la preturi de te apuca rasul, pe care niciun om normal la cap nu le baga in seama.

Este un mare lucru ca asa de multe Dacii vechi au fost si inca sunt salvate si readuse pe strazi. Este de apreciat ca se reconditioneaza aceste masini, ca se fac evenimente, ca s-au realizat comunitati, insa toata treaba cu Daciile vechi nu este nimic altceva decat o pasiune. O pasiune care, din pacate, ne arata si nivelul in care este Romania: toti acesti pasionati nu isi permit un Dodge Charger din 1969, asa ca si-au luat o Dacie din 1969 care costa cat volanul masinii americane. Si au grija de ea, o restaureaza, o fotografiaza, o prezinta in filme, se mandresc cu ea si lumea intoarce capul dupa sigla UAP. Sunt niste pasionati adevarati, niste salvatori ai trecutului auto romanesc, iubitori de masini romanesti. Dar nu colectionari, asa cum au impresia multi dintre ei. Ca poate tie iti place sa aduni PET-uri pe balcon, sa le folosesti la vin sau la tuica, ca-ti place sa bei. Dar asta nu te face colectionar de plastice, intelegi?