Cum functioneaza racirea motorului: de la termostat la pompa de apa

Racirea motorului face posibila functionarea sa. Fara o racire corespunzatoare, caldura generata de combustie si de frecarea pieselor mecanice din interior ar dilata metalele care ar duce la calarea motorului, adica la blocarea sa iremediabila. Tocmai de aceea, nu exista acum motor auto fara racire cu lichid, aceasta se pare ca a fost si a ramas cea mai eficienta.

Elementele unui sistem de racire

Orice masina, fie ca este Dacie 1300, fie ca este Lamborghini, are cam aceleasi elemente care constituie sistemul de racire. E vorba de:

- radiator

- pompa de apa

- termostat

- senzor de temperatura

- conducte

- lichid

Aceste elemente sunt strict pentru racirea motorului, dar nu trebuie sa uitam ca lichidul de racire care circula prin sistem mai face si altceva: se ocupa si de climatizarea din habitaclu. Mai precis, de incalzirea interiorului. Si acest lucru este posibil printr-un by-pass, adica o ocolire a traseului normal de racire, astfel incat o parte din lichid sa ajunga, tot prin intermediul unor conducte, si in caloriferul din aeroterma de sub bord. Dar, momentan, discutam exclusiv despre racirea motorului.

Radiatorul de racire

In fata motorului, imediat dupa bara de protectie, se gaseste radiatorul de apa, asa cum il numim noi, dar acesta este de fapt un radiator de racire a lichidului care nu mai este de ani buni... apa. Radiatorul are ca singura functie transferul de energie termica. Orice radiator are o intrare si o iesire, aflate diametral opuse, astfel incat lichidul sa faca un traseu complet si sa aiba timp sa se raceasca. Radiatorul are mici lamele de aluminiu, care este un bun conductor termic, ce contribuie la racirea antigelului. Scopul este simplu: pe un capat intra antigel fierbinte, pe celalalt capat iese antigel rece, gata sa reintre in motor.

Pompa de apa

Fiind un sistem in continua miscare, antigelul are nevoie de o forta mecanica pentru a se deplasa prin interior traseului. De asta se ocupa pompa de apa, la fel, denumita asa destul de gresit, deoarece nu mai foloseste nimeni apa, dar, in cele din urma, este o pompa de lichid. Pompa este angrenata de cureaua de accesorii a motorului si se invarte in permanenta, atata timp cat motorul merge. Este o piesa simpla, cu niste pale special gandite sa puna in miscarea apa din interiorul unei carcase: o trage pe o parte si o arunca pe cealalata parte.

Termostatul

Poate cel mai important element din tot sistemul este termostatul. O piesa mica, dar foarte complexa, care, daca cedeaza, poate duce la stricarea totala a motorului. Termostatul este o piesa mecanica, formata din doua arcuri, doua supape si un cilindru cu o rezistenta termica la interior. Termostatul functioneaza ca o valva dubla, adica permite ca lichidul de racire sa intre printr-o parte si sa iasa prin doua parti, in functie de temperatura. Cand motorul este rece, pana cand atinge temperatura optima de functionare, termostatul face ca lichidul sa ocoleaza radiatorul si sa circule doar in motor. Cand temperatura creste, termostatul inchide o valva si o deschide pe cea care face ca lichidul sa o ia pe conducta care duce la radiator.

Senzorul de temperatura

Pe vremuri aveam la masina doar o termo-cupla si atat. Dar acum, orice masina are un senzor termic care face mai multe lucruri: citeste temperatura apei, fiind montat de obicei langa termostat, si transmite informatia la computerul masinii, acesta stiind ce sa faca cu turatia si cu aprinderea. Adica daca temperatura e scazuta, tine motorul mai turat, daca e fierbinte, lasa turatia la ralanti. Senzorul mai face alte doua lucruri: porneste electro-ventilatorul daca antigelul este foarte fierbinte, ca sa raceasca mai bine radiatorul. Si, nu in ultimul rand, citeste temperatura si ti-o indica pe ceasul de bord.

Conductele de racire

O masina mai veche are numai furtune de cauciuc prin care circula antigelul, insa masinile moderne au conducte de plastic sau aluminiu, iar cele performante au adevarate instalatii cu tevi din cupru, prin care circula antigel din fata pana in spate, acolo unde este motorul. Conductele trebuie sa fie rezistente, deoarece sistemul de racire este unul sub presiune, asadar trebuie sa reziste la o presiune mare, dar si la temperaturi ce depasesc 150 de grade. Conductele se prind cu coliere sau, daca sunt specializate, cu flanse echipate cu garnituri.

Lichidul de racire

Orice masina moderna are in sistemul de racire solutie de racire speciala, nicidecum apa, ca pe vremuri. E vorba de antigel, care poate fi de mai multe feluri si de mai multe culori. Insa mai toate fac acelasi lucru: au un punct de fierbere foarte mare, adica pe la 120 de grade, mai mult decat apa, dar ai si un punct de inghet foarte mic, adica pot sa NU inghete chiar daca sunt si -60 de grade, in functie de amestecul cu apa. Mai adaugam si functii anti-corozive si de lubrifiere si ne dam seama ca antigelul trebuie sa aiba multe calitati si proprietati, asa ca nu trebuie sa ne uitam la bani cand il cumparam, mai ales ca nu il schimbam anual, ca pe ulei.

Cum functioneaza racirea motorului?

Motorul are in jurul pistoanelor, atat in bloc cat si in chiulasa, orificii de racire prin care circula antigelul. Acesta face transferul de energie termica si absoarbe caldura. Antigelul intra printr-o parte in motor si iese prin alta parte. La iesirea din motor se afla termostatul intr-o carcasa cu o intrare si doua iesiri. Lichidul intra in carcasa si, cat motorul este rece, iese pe una din iesiri, in timp ce termostatul o blocheaza pe cealalata, si intra iar in motor pe la pompa de apa.

Cand motorul se incalzeste, se incalzeste si antigelul. Cand acesta atinge o temperatura de 85-90 de grade, termostatul din carcasa inchide prima iesire si o deschide pe cea de-a doua, care duce la radiator. Asadar, acum, antigelul cald o ia pe alt traseu, ajunge in radiator, se raceste, dupa care iese si intra iar in motor, tot pe la pompa de apa. Si iar raceste motorul si tot circuitul se reia.

De retinut

Nu strica sa verificam anual antigelul din motor, atat la calitate, cat si la cantitate. Adica daca mai are proprietatile de odinioara, daca nu cumva s-a schimbat punctul de fierbere si inghet, ca sa nu ne trezim cu motorul blocat. Si, daca nivelul ramane unde trebuie, pentru ca se mai intampla sa cedeze o garnitura sau un colier si, usor-usor, ne trezim fara antigel. In plus, daca vedem vreodata ca nivelul apei creste peste masura cu care suntem obisnuiti sau se aprinde becul de temperatura crescuta, e bine sa tragem imediat pe dreapta si sa oprim motorul inainte ca acesta sa aiba de suferit. Oricum, ca un pont bun de tinut minte este sa dam drumul imediat la caldura, la maxim, chiar daca afara e cald, cand motorul se supra-incalzeste... Dar daca vedem ca fierbe, oprim si vedem care e problema. Cel mai probabil, termostatul s-a stricat si ramane blocat pe circuitul scurt, ce impiedica antigelul sa intre in radiator.