Scaunul soacrei, diferentialul cu 2 viteze sau parbrizul rabatabil: dotari auto disparute pe care le vrem inapoi

1. Scaunul soacrei

La inceputul secolului trecut, cand industria auto explodase si producatorii incercau sa vina cu tot felul de noutati, au aparut si scaunele Rumble. De fapt, aceste scaune nu erau deloc noi, ci datau din 1860, fiind niste scaune pozitionate in partea din spate a unei trasuri, incomode, pe care stateau, de obicei, slujitorii preocupati cu deschiderea usilor. Numele oficial era de Rumble Seat, adica Scaune Zgomotoase. Din unicul motiv ca erau in afara habitaclului trasurii. Dar se mai numeau si Dickey Seat sau Mother-in-law Seats, adica scaunele soacrei... Oare de ce?

Aceleasi scaune au continuat in anii 1920 sa fie prevazute si pe masini. Dar intr-o forma ceva mai eleganta. Scaunele erau fie individuale, fie sub forma unei banchete pentru doua persoane. Bancheta era ascunsa si se rabata cand nu era ocupata de cineva. Dar, in ciuda conditiilor nefavorabile, era o solutie pentru ca automobilul sa mai detina doua locuri suplimentare.

Automobilele sport, coupe sau cabriolet, erau cele care beneficiau de asemenea locuri. In cazul unei ploi, cine era pe aceste scaune nu avea nicio solutie de adapost, decat umbrela. In plus, urcarea la ele se facea foarte anevoios, doamnele evitand mereu sa le ocupe. Dar producatori americani precum Ford, Chevrolet sau Auburn au produs modele cu astfel de banchete pana in anii '40. Moment in care si-au dovedit ineficienta: era inghesuiala, erai descoperit la intemperii si la o groapa mai mare zburai din masina... Chiar si asa, tare ne-ar mai placea sa vedem astfel de locuri la masinile moderne.

2. Diferentialul cu doua viteze

Tot americanii sunt cei care, candva, aveau masini de strada cu 8 sau 10 viteze. Dar nu o cutie cu 10 viteze, ci o cutie normala, dar care isi multiplica de doua ori numarul treptelor multumita unui diferential care avea si el, la randul sau, doua viteze. Ca la bicicleta: ai doua foi si patru pinioane, inseamna ca ai 8 viteze...

Masinile pe vremuri, in anii '20-'30, erau toate echipate cu tractiune spate. Si aici ne referim la modele obisnuite ale vremii, Lincoln, Cord, Chrysler sau Ford. Iar producatorii de atunci, ca sa obtina o performanta crescuta a modelelor pe care si le doreau rapide, au apelat la o gaselnita: sa puna o punte spate cu doua viteze. Adica un diferential cu doua raporturi de invartire: unul Low si altul High. Cam cum este reductorul la masinile de teren...

Unele modele aveau o maneta pe bord care trebuia comutata doar inainte de plecare, selectand daca vrei sa mergi prin oras sau pe autostrada. Daca selectai High, adica raportul mare, in ultima treapta a cutiei de viteze atingeai, sa zicem 140 km/h. Daca erai in raportul Low al diferentialului, viteza maxima atinsa era de numai 80 km/h.

Dar au fost si cateva modele mai performante ale vremii in care puteai sa schimbi viteza diferentialului in mers. Ceea ce facea ca atunci cand accelerai si ajungeai in ultima treapta a cutiei, la turatie mare, sa schimbi doar viteza diferentialului si sa ai, practic, inca o viteza, un fel de overdrive. Din pacate, aceasta optiune a disparut de pe masini, fiind inlocuita de transmisii manuale sau automate cu mai multe trepte si cu eficienta mai buna.

3. Parbrizul rabatabil

Nu ai cum sa nu tii minte batranul automobil ARO Spartana. Sau vechiile Jeep-uri Wrangler, sau Suzuki Samurai... Poate si un G-Class Cabrio sau un Land Rover Defender. Cam astea au fost printre ultimele automobile care au avut parbriz rabatabil. Insa in trecut, multe masini aveau aceasta trasatura.

Nu doar masinile de teren beneficiau de asemenea parbriz cu balamale, pe care soferul il putea culca peste capota motorului. In trecut, masini din anii '30-'40 cu astfel de geam frontal erau numeroase, evident, cele cabriolet. Plafonul rabatabil se culca in spate, iar soferul putea sau nu sa culce si parbrizul. De ce? Pentru ca la acea vreme vitezele atinse oricum nu erau mari si pasagerii nu erau deranjati de curent. Iar senzatia de libertatea si spatiu pe care o simteau era de nepretuit.

Parbrizul rabatabil a disparut insa de pe cele mai multe masini. Azi a mai ramas doar Jeep Wrangler in varianta cabriolet care mai beneficiaza de asa ceva. Si asta din motive de siguranta, in primul rand, pentru ca la o masina cabrio stalpii parbrizului sunt acum un element de rezistenta. Daca parbrizul se lasa jos prin intermediul unor balamale, atunci rezistenta dispare si pasagerii au de suferit in cazul unei rasturnari. Insa, orice ati zice, tare am vrea sa mai circulam si noi fara sa ne desparta un geam de aerul proaspat al diminetii...