Termen de sase ani de la UE ca sa scoatem priza in drum. Intrebare: 'Care drum?'

Cerinta cu dichis

Textul directivei europene vine in urma asumarii unei politici de mediu la nivelul Uniunii, care prevede ca 40% din autoturismele folosite in 2020 dispuna de propulsie hibrida sau complet electrica. Era normal, deci, ca aceasta politica sa impuna si norme privind constituirea retelei de alimentare necesara acestui tip de masini.

"Statele membre se asigura, prin intermediul cadrelor lor nationale de politica, ca un numar corespunzator de puncte de reincarcare accesibile publicului este instalat pana la 31 decembrie 2020, pentru a garanta ca vehiculele electrice pot circula cel putin in aglomerarile urbane / suburbane si in alte zone dens populate, si, daca este cazul, in cadrul unor retele stabilite de statele membre", suna textul directivei.

Ultima parte a cerintei europenilor poate starni insa rasul tuturor daca este sa te raportezi la situatia din tara noastra. "Retelele stabilite de statele membre" fac aluzie directa la culoarele de transport europene, in cazul nostru culoarul IV Pan-european, unde Romania este campioana absoluta la disparitia treptata a kilometrilor de autostrada din aceasta retea.

Retea de prize fara drum

In orase si alte localitati mai mici, se va gasi in cele din urma o benzinarie care sa gazduiasca si priza guvernamentala scoasa in calea "soferului electric", insa varianta asigurarii necesarului de statii de reincarcare a bateriilor pe un traseu de autostrada europeana este varianta dilemei cu oul si gaina.

In cazul nostru, inca nu putem prognoza daca vom avea mai intai reteaua de prize intinsa pe campurile pe care ar fi trebuit sa treaca autostrada sau vom vedea asfaltul asternut inaintea cablurilor de alimentare cu energie electrica.

Facem retea, n-avem masini!

Anul trecut ne-a prins cu doar doua statii publice de alimentare a masinilor electrice (in Bucuresti si Brasov), alte cateva fiind deschise in incinta parcarilor private ale unor firme care au achizitionat autoturisme cu baterii pentru proprii angajati.

De asemenea, o cifra clara a exemplarelor electrice nu este certa, in ciuda subventiei diferite acordate la inmatricularea unui astfel de vehicul; in 2013, numarul de masini pe baterii inmatriculate pe numele persoanelor fizice din Romania era de 50 - dintre care 48 in Bucuresti si doua in Brasov, alte 180 de vehicule aflandu-se in proprietatea unor firme.

Pana acum, in tara noastra si-au facut loc doar modelele electrice Smart for Two, Opel Ampera, Mitsubishi iMiev si Renault Twizy. Recomandarile europenilor ar fi ca la numarul de locuitori si de orase din Romania, cifra statiilor de incarcare a masinilor electrice sa se ridice la 10.000.

O cifra normala raportata strict la populatie, absurda daca este sa luam in calcul numarul vehiculelor electrice existente acum si prognoza de vanzare in anii urmatori a acestora in Romania.

Altii au rezolvat-o lejer

Sigur, trebuie sa tinem cont si de uriasele diferente economice dintre Romania si tari precum China sau Norvegia, dar modul in care acestea au rezolvat problema infrastructurii de statii de alimentare electrice ramane un model de luat in calcul.

In China, de exemplu, guvernul de la Beijing a anuntat in vara acestui an demararea retelei publice de statii de aliumentare pentru masini electrice, o investitie de 14 miliarde de dolari, fara a preciza daca va instala si statii pentru unele modele de masini cu sistem diferit de alimentare. Speriati ca risca sa piarda definitiv piata de aici, americanii de la Tesla s-au oferit sa realizeze ei o parte din infrastructura, cu conditia sa isi instaleze si propriile statii de reincarcare.

In Norvegia, tara care este campioana continentala la inmatricularea de masini pe baterii, punctele de reincarcare au fost scoase la licitatie de catre stat si autoritatile locale, ulterior din banii incasati realizandu-se alte statii de alimentare rapida, cum sunt cele din centrul capitalei Oslo.