Povestea masinilor romanesti ABI: vehicule blindate care au salvat si au luat vieti

ABI inseamna Autovehicul Blindat pentru Interventie si este numele pe care l-a purtat o serie de aproximativ 60 de vehicule construite intre 1978-1979 de uzina Automecanica Moreni. Este printre putinele vehicule care s-a bucurat de o conceptie si realizare integral romaneasca, fara sa fie inspirat de masinariile altor tari, cum ar fi Rusia, Franta sau Marea Britanie. Dar, din pacate, a avut o viata extrem de scurta si acum mai exista doar prin intermediul catorva exemplare ruginite, aflate in degradare.

O masina speciala pentru lupta anti-terorista

Dupa atacul cu bomba asupra avionului Aeroflot din 1973 in urma caruia au murit 82 de persoane, dar si dupa atentatele din New York, Israel si Argentina, pericolul pe care ideea de terorism il aducea devenea din ce in ce mai real. Si mai toate tarile europene au inceput sa ia masuri impotriva acestui curent care castiga tot mai mult teren, terorismul. Au inceput controale si filtre mai amanuntite in aeroporturi, paza mai stricta la ambasade si investitii mai mari in serviciile secrete.

Unul din putinele ABI-uri complete, de la Muzeul Militar

Din aceasta lupta defensiva impotriva terorismului a facut parte si proiectul ABI. In luna iunie a anului 1978, autoritatile din Ministerul de Interne au cerut realizarea unui vehicul de aparare cu capacitati de tragere la foc automat, dar si de protectie blindata. Pana la sfarsitul anului a fost realizat un prototip de catre o echipa de ingineri de la Automecanica Moreni si prezentat lui Nicolae Ceausescu. Proiectul numit ABI era realizat pe sasiul unui ARO 24 si a primit aprobarea din partea liderului suprem.

ABI a inceput sa fie realizat in numar mare la inceputul anului 1979 si primele 17 autoblindate au fost gata la timp pentru defilarea in cadrul paradei militare din 23 august. In total au fost realizate in jur de 60 de unitati, multe plecand si la export.

Armate zice pas, dar ABI e bun la paza diverselor obiective strategice

Dupa ce a fost vazut de toata lumea la parada, toata lumea credea ca noul vehicul revolutionar va avea un succes urias. Armata insa a facut niste teste cu noul vehicul si l-a refuzat, pe motiv ca este prea lent si ca blindajul nu rezista la armele de asalt, ci doar la arme de calibru mic. Insa 20 de unitati ABI au fost luate de paza aeroporturilor, avand un echipaj bine antrenat, capabil sa asalteze un avion aterizat la bordul caruia s-ar fi aflat teroristi.

Un alt lor de vehicule ABI a intrat in dotarea USLA, adica Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista, o unitate militara centrala de specialitate, subordonata Ministerului de Interne, care a luat nastere in 1977. Scopul acestor vehicule era unul similar: sa transporte militar in zone cu un inalt risc de pericol la actiuni antiteroriste, adica era un cal de bataie al acestor luptatori care aveau scopul sa apere diverse personalitati, obiective sau locatii speciale.

Construit pe baza unui ARO

Vehiculele ABI erau construite pe sasiuri de ARO 240. Sasiurile gata echipate cu motor si cutie veneau de la Campulung la Moreni unde primeau noua caroserie blindata. Blindajul era realizat din placi de otel sudate care aveau grosimi cuprinse intre 4 si 10 milimetri. Acest blindaj subtire era bun doar in cazul armelor de calibru mic si in cazul schijelor, dar gloantele unei mitraliere precum AK-47, cu calibrul de 7,62 mm, perforau placile de otel in cele mai multe cazuri...

Dar masina nu putea sa primeasca un blindaj mai mare din cauza greutatii. Un ABI era dotat cu un motor standard de ARO, de 2.7 litri diesel, care oferea cam 80 cp. Insa masina cu blindaj si cu echipaj cantarea peste 3,5 tone, motiv pentru care abia se misca, abia demara, iar viteza maxima, cu chiu cu vai, era de pana la 100 km/h.

Un ABI a fost modernizat dupa '90 si redenumit AM 100. Prototip unicat.

Echipaj de 6 sau 8 soldati si doua mitraliere automate

Intr-un ARO ABI intrau pana la 10 persoane, insa un echipaj standard era format din 6 sau 8 soldati. Pe scaunul din stanga era soferul si in dreapta lui era comandantul diviziei. Comandantul avea la dispozitie doua ambrazuri, adica usite mici detasabile, (unul in usa din dreapta, iar celalalt era in fata sa, langa parbriz), iar soferul avea doar una (in usa din stanga) pentru a executa foc din interiorul vehicului.

Parbrizul si geamul usii din stanga erau antiglont. Geamurile puteau fi protejate suplimentar cu placi de blindaj rabatabile, fara fante de vedere. In cazul in care geamurile erau acoperite, comandantul si soferul foloseau cele sase periscoape pentru a vedea in exterior (gauri dreptunghiulare). Soldatii din spate aveau la dispozitie patru ambrazuri pentru a trage: doua in usile din spate si cate unul in partile laterale. Pentru a vedea in exterior, soldatii foloseau doua fante de observare si doua periscoape.

Turela superioara era dotata cu o mitraliera PKMS de calibru 7,62 mm. Pe turela actionata manual era montata in exterior si o mitraliera DȘKM de calibru 12,7 mm, insa pentru utilizarea celor doua arme era necesara deschiderea chepengului si un soldat trebuia sa iasa la vedere.

Vehicul trimis la export

In jur de 60 de vehicule au fost fabricate, dar dintre acestea numai in jur de 35-40 au fost utilizate pe teritoriul Romaniei de catre USLA, Militie si Securitate, si de catre diverse divizii pentru apararea aeroporturilor din Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Constanta. Restul vehiculelor ABI realizate la Automecanica Moreni au fost trimise la export, acolo unde Ceausescu avea prieteni dictatori.

De exemplu, 10 unitati au fost trimise in Algeria in 1987 pentru a fi utilizate de politie. In Liberia, o alta tara macinata de razboaie civile, au fost trimise 5 unitati in 1986 si inca cateva in Argentina. Lipsa de fiabilitate, greutatea mare si blindajul prost nu i-au adus comenzile mult-visate lui Ceausescu, asa ca ABI a fost construit doar vreme de 2 ani, in 1978-1979, masinile exportate fiind din stocul initial, dar nefiind folosite deloc vreme de 10 ani.

Masacrul de la Revolutie: doua ABI-uri sunt nimicite, cu tot cu soldatii din ele

In seara de 23 decembrie 1989, la ora 22:00, au fost chemate doua unitati USLA la sediul MAPN din centrul Bucurestiului de catre Nicolae Militaru, noul lider neoficial al armatei. Militaru l-a chemat pe lt. col. Gheorghe Trosca sa vina cu masinile blindate in apararea sediului, desi la sediu erau mai multe tancuri si divizii armate care il protejau. Din lipsa de comunicare sau din motive pe care noi nu le cunoastem (unii spun ca Militaru s-a razbunat pe Trosca pentru ca l-a turnat ca era spion pentru Rusia), la aparitia celor doua vehicule ABI, soldatii si tancurile au inceput sa deschida focul asupra lor. In total au murit 8 persoane din cadrul USLA, echipaje antiteroriste, care insa devenisera brusc... teroristi.

Vehicul prost, idee buna

Acest ABI nu este cunoscut de multa lume. Poate pentru ca nici nu merita. Insa nu trebuie sa uitam ca asemenea autoblindate nu mai sunt in zilele noastre. Acum sunt mai bune, mai fiabile, mai rapide. Dar nu sunt romanesti. Aceste ABI-uri au fost ultimele vehicule in totalitate romanesti, gandite si fabricate in Romania. Au mai fost diverse vehicule, chiar si celebrele TAB-uri, Transportoare Auto-Blindate, insa acestea erau construite cu licenta ruseasca sau chinezeasca. Ei bine, nu: ABI-urile au fost romanesti. Au fost realizate pe baza unui concept bun, insa produsul finit a lasat de dorit. Chiar si asa, au salvat vieti, dar au si luat vieti. Poate vinovate, poate nevinovate, nu vom sti niciodata. Insa pentru noi, pasionatii de vehicule, trebuie sa ramana intiparit ca Romania a avut si altceva in afara de berline si break-uri...