Bugetul lui "Habar n-am": Ce trasee iau banii de drumuri pe 2015

Ministrul de resort, Ioan Rus, s-a prezentat in fata comisiilor de specialitate din Parlament setat pe replica "nu stiu" doar pentru a mari misterul ce planeaza asupra destinatiei banilor alocati anul viitor.

Cu chiu, cu vai, opozitia a reusit sa creioneze o lista suplimentara de investitii, dirijand 5,3 milioane de euro catre diverse tronsoane rutiere din tara. Iata pe ce carari se vor plimba anul viitor sutele de milioane de euro incluse in proiectele de infrastructura rutiera.

Habarnistii la raport

Marti, 16 decembrie, ministrul Transporturilor Ioan Rus a prezentat in fata comisiilor de specialitate din Parlament programul de investitii in domeniu pentru anul 2015.

Dintre lucrarile de anvergura care ar urma sa fie realizate in urmatoarele 12 luni, ministrul Rus a mentionat: "Nu stim ce parteneriate public-private vom face si nu stim exact ce concesiuni vom face. Avem varianta in care sa facem in Romania autostrazi si avem nevoie pentru asta de 20 - 30 miliarde de euro. Ceea ce nu avem este capacitatea de a ne credita de la institutiile financiare internationale".

Incurajati de o ultima perla a profundei gandiri ministeriale - "Romania poate derula cele mai mari proiecte pe care le-a avut vreodata, daca privim lucrurile cu responsabilitate si seriozitate." - 16 dintre parlamentari au votat pentru aprobarea bugetului de 8,661 miliarde lei, suma care are in continuare o destinatie incerta.

8 proiecte introduse cu forta

Cu chiu, cu vai, o parte dintre parlamentarii prezenti la dezbatere i-au fortat mana lui Rus sa scoata la iveala 5,3 milioane de euro din buget care ar urma sa fie alocati catre proiecte suplimentare adaugate listei cu "nu stiu" prezentata cu elocventa de ministru.

Astfel, 100 de milioane de lei va fi investita in modernizarea soselei Transfagarasan, ignorata cu desavarsire in ultimii opt ani de catre autoritati. 284 de milioane de lei ar urma sa fie colectati din acciza pe carburant pentru a suplimenta lucrarile de intretinere a infrastructurii rutiere.

Motivul invocat de parlamentari il reprezinta numarul mare de accidente inregistrate in ultimele 10 luni pe soselele din tara. Tot de reabilitari se vor bucura si DN1 (21 milioane lei), drumul Beius - Oradea (250 milioane de lei) si Piatra Neamt - Bacau (270 milioane lei).

Tot cu forta au fost introduse si lucrarile la o autostrada din Romania, insa aceasta pare sa se indrepte mai degraba catre Moscova decat spre Europa, traseul Targu Mures - Iasi - Ungheni beneficiind de 22,5 miliarde lei pentru anul viitor.

In 2015 se vor mai aloca alte 200 de milioane lei pentru lucrarile la centurile ocolitoare ale oraselor Miercurea Ciuc si Gheorghieni. Macar din acest punct de vedere stim unde se vor directiona o parte din bani.

Tara bananiera a UE

Romania isi concentreaza in continuare atentia asupra unor proiecte de infrastructura rutiera de importanta secundara in coridoarele de transport din Uniunea Europeana, capatand pe zi ce trece statutul de "tara bananiera a UE".

In randul investitiilor haotice promovate in ultimul an si jumatate se inscriu si podurile de peste Dunare: Calarasi - Silistra si Turnu Magurele-Nicopole, reprezentand puntile cu numarul III si IV care traverseaza fluviul catre tarmul bulgar, dupa cele de la Giurgiu - Ruse si Calafat - Vidin.

Sunt investitii care risca sa isi dovedeasca inutilitatea in cazul accederii Serbiei la UE si a devierii rutelor de transport catre Europa, via Serbia.

Fara credibilitate externa

Lipsa de decizie a guvernantilor romani este taxata si de institutiile financiare internationale, acestea refuzand sa finanteze inclusiv companii private straine care vor sa demareze constructia de sosele de mare viteza pe teritoriul tarii noastre.

Consortiul de firme Vinci - Strabag - Aktor s-a confruntat cu aceasta situatie cand a incercat sa initieze un parteneriat public privat cu statul roman in vederea realizarii tronsonului Comarnic - Brasov.

Marile banci europene au refuzat sa finanteze proiectul, iar sansa de a atrage imprumuturi externe pentru dezvoltarea rapida a infrastructurii rutiere se apropie de 0. Pentru moment, cifrele indica un deficit de minim 20 miliarde de euro pentru recuperarea banilor pierduti prin neaccesarea fondurilor europene pentru transport in ultimii 3 ani.