Imagini spectaculoase cu Transfagarasan. Cel mai frumos drum din Romania tocmai a implinit 51 de ani

Astazi, 20 septembrie 2025, marcam 51 de ani de la inaugurarea oficiala a Transfagarasanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de infrastructura realizate in Romania 100%, un pisc al ingineriei romanesti, proiectarea si executia fiind integral romaneasca.

La 51 de ani de la inaugurare aducem un omagiu celor care l-au conceput, l-au construit si l-au pastrat in functiune pana astazi, celor care prin munca si sacrificiu, au creat un simbol al Romaniei moderne.

„Transfagarasanul este una din dovezile incontestabile ale performantelor ingineriei romanesti. Dorim sa continuam aceste performante, iar in ultimii ani, am dovedit capacitatea Romaniei de a construi infrastructura moderna, chiar si in situatii dificile.”, considera ing. Cristian Pistol, Director General al CNAIR.

Finalizat in anul 1974, dupa 4 ani de eforturi intense, acest drum montan cu o lungime de 91 km si o altitudine maxima de 2042, Transfagarasanul este si astazi o dovada clara a indemanarii si determinarii celor care au avut viziunea de a strabate Muntii Fagaras cu o sosea unica in Europa.

Scurt Istoric - Transfagarasanul si-a cerut tributul lui

Din pacate, realizarea Transfagarasanului nu a fost posibila fara jertfa: aproximativ 40 de vieti omenesti au fost pierdute in timpul constructiei, un tribut adus unei lucrari care astazi impresioneaza intreaga lume.

Constructia drumului a fost incredintata Trupelor de Geniu, conduse la vremea respectiva de Generalul Locotenent Vasile Slicariu pana in 1972, succedat de generalul Emil Andriescu, iar executia efectiva urma sa fie facuta, in special, de Regimentele 1 Geniu de la Ramnicu Valcea si 52 Geniu de la Alba Iulia, sub comanda Colonelului Nicolae Mazilu, o personalitate a Trupelor de Geniu, ulterior Comandant al Şcolii de Ofiteri de Geniu, Constructii si Cai Ferate, iar dupa constructia drumului, a fost avansat la gradul de General de Brigada (r).

Generalul de Brigada (r) Nicolae M. Mazilu, declara in cartea sa „Enigma Transfagarasanului”: „Am scris «Enigma Transfagarasanului», a carui epopee am trait-o in intregime, in calitate de Comandant al Şantierului din sectorul nordic al drumului, unde mi-a batut inima langa fiecare om, militar sau civil, de a carui viata raspundeam in fiecare minut”. „Pentru noi, cei ce l-am construit, el ramane «dragul nostru Transfagarasan», cu toate ca pe timpul constructiei era un balaur cu o suta de capete, o suta de capete cu tot atatea guri, care timp de peste patru ani s-au hranit cu milioane de metri cubi de roca (dislocata cu explozivi), cu brazi seculari, cu unelte, masini, utilaje si… din pacate, chiar cu vieti omenesti! Aproape 40 de morti si inca pe atatia raniti au constituit jertfa de sange pentru imblanzirea acestui balaur urias! Asa cum Mesterul Manole n-a putut inalta Manastirea Argesului, pana n-a sacrificat in zidurile ei ce avea el mai scump, asa si «Transfagarasanul» si-a cerut tributul lui de materiale, sudoare, lacrimi, vieti omenesti si sange!” … Pentru noi, constructorii, «Transfagarasanul» a insemnat, pe langa afirmarea noastra ca specialisti, si cea mai mare inclestare fizica si nervoasa din viata noastra. Am fost ca in razboi!”

Pe versantul Nordic, la cota 1200 m, se afla monumentul „Poarta Genistilor” care comemoreaza evenimentul din martie 1971, cand trupele de geniu ale Armatei Romane au deschis un sector foarte dificil al Transfagarasanului prin dinamitare si pe a carui placa este scris: „Infruntand greutati deosebite, trupele de geniu ale Armatei Romaniei au deschis drumul Transfagarasan, strapungand aceasta zona in martie 1971. In amintirea evenimentului, bravii genisti, care s-au dovedit mai tari decat stanca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR.”

Cativa kilometrii mai sus, la cota 1600, se gaseste „Poarta Intalnirii”, un monument pe a carui placa este scris: „In aceasta zona s-au intalnit in ziua de 16 august 1971 doua subunitati de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfagarasan din sensuri opuse. In amintirea evenimentului, bravii genisti au denumit acest loc POARTA INTALNIRII”.

Renumit pentru frumusetea sa aparte, Transfagarasanul atrage anual foarte multi turisti din tara si din strainatate.

Datorita efortului si sacrificiului inginerului Dumitru Ducaru, alaturi de Colonelul Nicolae M. Mazilu si de toti cei care au muncit la acest proiect, Romania se mandreste astazi cu un drum minunat, care apare in toate materialele despre tara si care a fost numit de cei de la emisiunea „Top Gear” drept „cel mai surprinzator drum din lume”.

„Cel mai bun drum din lume! Romania, iti multumim ca ai acest drum.” – Jeremy Clarkson, BBC

In cartea inginerului Dumitru Ducaru, „Fascinatia trecerii muntilor”, precum si in Monografia IPTANA „50 de ani de proiectare pentru infrastructura transporturilor, 1953-2003”, sunt detaliate elementele tehnice ale Transfagarasanului:

• Lungimea totala a drumului este de 91 km, impartiti astfel: 40 km terasamente din pamant, 21 km terasamente din material stancos si 30 km de largire a drumului existent;

• Latimea partii carosabile este de 6 metri, la care se adauga supralargiri in curbe, iar latimea platformei este de 8 metri, tot cu supralargiri in zonele de curbe;

• Partea carosabila este acoperita cu imbracaminte asfaltica;

• Traseul are 800 de curbe in plan orizontal, iar serpentinele insumeaza o lungime totala de 5432 metri, cu raze minime de 15 metri, racordate prin curbe progresive – clotoide;

• Declivitatile variaza intre 6% si 8% pe o distanta de 23,293 km, iar pe alte segmente sunt mai mici de 6%, cu unele portiuni punctuale de 9% si 9,23%;

• Altitudinea maxima atinge 2.040 metri, in zona km 117;

• Sunt cinci tuneluri cu o lungime totala de 1226,10 metri, cel mai lung masurand 878 metri;

• Pe intreg traseul s-au executat terasamente in volum de 3,8 milioane metri cubi din pamant si stanca, zidarie in volum de 290 de mii metri cubi pe o lungime de 8036 metri, 28 de poduri si viaducte, 515 podete, 80 km de parapete si 1108 metri de copertine.

In prezent, CNAIR are in vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioada extinsa de circulatie anuala, sporind astfel siguranta si atractivitatea turistica a zonei (amenajare parcari, constructie zone de tip „viewpoint”).

Transfagarasanul nu este doar un drum, el este un reper national, o realizare tehnica remarcabila si nu in ultimul rand, o lectie de vointa si solidaritate, a scris, sambata, CNAIR pe Facebook.