Intarzierile la Autostrada Lugoj-Deva, puse pe seama ursilor, liliecilor si castorilor

Animalele care stau in calea autostrazii

Prima problema a autostrazii a fost reprezentata de ursii bruni si a fost adusa in discutie la finalul lui 2013. Asociatiile de ecologisti si Agentia Pentru Protectia Mediului au cerut o solutie pentru ca viata ursilor sa nu fie perturbata de trecerea autostrazii prin habitatul lor.

Solutia data de CNADNR a fost construirea unor tuneluri si pasarele care sa traverseze autostrada si sa le permita ursilor sa se deplaseze in perimetrul respectiv. In total, de-a lungul drumului care trece prin habitatul ursilor se vor construi 6 ecoducte, care au suplimentat cheltuielile cu 65 de milioane de euro si in mod evident au intarziat lucrarile.

Un nou an, o noua problema pentru Lugoj-Deva. In toamna lui 2014, Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania le-a atras atentia celor de la Drumuri ca autostrada ar putea perturba viata liliecilor care traiesc intr-o pestera din apropiere.

CNADNR a incheiat cu aceasta ocazie un contract de 12 luni cu specialistii din cadrul asociatiei pentru a identifica o solutie. Dupa un an de monitorizare, au fost descoperiti in total 3 lilieci in pestera respectiva si s-a hotarat construirea unor casute in copacii din zona pentru ei.

Anul acesta, constructorii au mai intampinat oprelisti, tot din cauza faunei din zona. Problema de data asta? Un localnic a facut o sesizare anuntand ca a vazut 3 familii de castori care aveau cuib pe un canal situat foarte aproape de autostrada. Organizatiile ecologiste si drumarii au ajuns de data asta mai repede la un consens si au hotarat stramutarea cuiburilor.

Cimitirul si halda de steril, noi intarzieri si suplimentari de costuri

In afara de animale, pe tronsonul pe care trece autostrada s-au mai gasit si un cimitir cu peste 300 de morminte (care in studiul de fezabilitate fusese trecut drept pasune) si o halda de steril, acestea fiind alte doua cauze pentru intarzierea lucrarilor si pentru suplimentarea costurilor.

In cazul cimitirului, s-a discutat despre devierea autostrazii, astfel incat sa ocoleasca locurile de veci, insa pana la urma s-a semnat un alt contract cu o firma care urma sa stramute mormintele si sa faca un parastas.

Halda de steril a fost si ea o surpriza pentru constructor. S-a propus construirea unui viaduct suplimentar, insa CNDNR nu a acceptat oferta din cauza pretului prea mare, asa ca inca se cauta o solutie viabila.

Cine ar fi trebuit sa prevada aceste probleme

Compania de Drumuri si constructorii contractati sa efectueze lucrarile la aceasta autostrada arata cu degetul spre cei care au efectuat studiul de fezabilitate.

Aceasta analiza este prima de la care se pleaca inainte de a se construi o autostrada si in cadrul ei se realizeaza investigatii de teren, studii hidrologice, geotehnice, topografice, arheologice si pedologice, si evaluarea impactului pe care il are constructia asupra mediului. Ursii, liliecii si castorii ar fi trebuit luati in calcul la studiul de fezabilitate; la fel si cimitirul si halda de steril.

Studiul de fezabilitate pentru aceasta autostrada a fost facut in perioada mai 2007 - iunie 2008, de asocierea DIWI Consult International GmbH/Roughan & O’Donovan Consulting Engineers/IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH.

Doi ani mai tarziu, in 2010, CNADNR primea si acordul de mediu pentru acest drum, iar dupa alti 3 ani, in mai 2013, contractele pentru constructia ei erau atribuite pe loturi mai multor firme. Valoarea totala initiala pentru constructia celor 72 de kilometri era de 351 de milioane de euro; ea a crescut intre timp din cauza ecoductelor si a intarzierilor.

CNADNR si-a pus problema actionarii in judecata a consortiului care a facut studiul de fezabilitate, insa companiile nu mai sunt active in Romania, asa ca cei de la Drumuri nu au tehnic pe cine sa dea in judecata.