Noul masterplan de infrastructura rutiera, alte gogosi livrate de guvern

Noile cifre ii apartin lui Ioan Rus, iar acesta le-a anuntat ca facand parte din draftul Master Planului de Transport al Romaniei, document ce ar urma sa fie supus dezbaterii publice si apoi remis Bruxelles-ului.

Pana si documentele se urnesc greu

Numai ca, in bun stil romanesc, Master Planul de Transport al Romaniei este asteptat la Bruxelles inca din toamna anului trecut, viteza cu care s-a lucrat la intocmirea acestui act fiind similara cu cea de executie a lucrarilor de infrastructura rutiera din ultimele decenii. Iar maretele modificari aduse strategiei de transport din tara noastra sunt "nesemnificative", ca sa il citam corect pe ministrul Ioan Rus.

"Intre ceea ce s-a gandit Ministerul Transporturilor de-a lungul anilor, in ultimii 10 ani, cum sa arate sistemul rutier, feroviar, aerian, naval romanesc si ceea ce este în Master Plan diferentele sunt mici, chiar nesemnificative", a explicat Rus in fata Comisiei de Transporturi din Camera Deputatilor. Deci, la documentatie avem o intarziere de minim 10 ani. De ce?

Ne explica acelasi ministru al Transporturilor: "Master Planul este un document pe care nu-l face Ministerul Transporturilor, este contractat de mai multi ani catre o firma specializata care se ocupa de asa ceva si el este fundamentat pe chestiuni legate de traficul zilnic intr-o anumita zona, de nevoia de conectivitate intre doua zone de dezvoltare, de timpii de intarziere, adica in cat timp poti sa ajungi din punctul A in punctul B fata de aceasi distanta in UE".

Scuzele anterioare: "liliacul si ursul"

Cat de mult fabuleaza ministrii Transporturilor din Romania de astazi ne putem da seama din declaratiile predecesorului lui Ioan Rus la sefia Transporturilor, Dan Sova. Intr-o interventie publica, fostul oficial din fruntea ministerului Transporturilor, nu s-a chinuit sa inventeze angajati ai unei firme angrenati in studii de trafic desfasurate zilnic in ultimul deceniu pe toate drumurile patriei, ci a venit cu o explicatie mai simpla: fauna.

"Doamna directoare Renata Bendeac o sa va arate un studiu de caz despre ce inseamna sa realizezi un tronson de autostrada, cand te intalnesti cu cuibul de barza, cu pestera cu lilieci, cand trebuie sa treaca ursii, cand un ministru semneaza din greseala infiintarea unui site protejat Natura 2000 peste un tronson de autostrada gata licitat si toate problemele. Poate le prezentati si cum ne-am intalnit cu un cimitir ilegal pe tronsonul de autostrada", s-a precipitat Sova sa lamureasca intarzierile din program.

Acolo unde se avanta ursii

Greu de crezut ca Romania ar fi singura tara in care ursii si liliecii isi mai fac veacul in secolul XXI. De altfel, in urma cu cateva editii, publicatia Arhitecture & Design prezenta cele mai ingenioase solutii de traversare a autostrazilor prin diverse arii protejate din Canada, Olanda, Germania, Belgia si Statele Unite ale Americii.

Acolo, variantele tehnice ale constructorilor de autostrazi au rezolvat problema liberei circulatii a animalelor salbatice prin realizarea unor supratraversari mascate in vegetatie si sol. La noi, din pacate, aplicarea unor solutii simple nu pare sa se fi dorit din start.

Realism sau gargara?

La ora la care Sova intindea degetul acuzator spre ursi si lilieci, proiectul aflat in lucru la Ministerul Transporturilor includea, macar la nivel de promisiuni, inca 1.800 de kilometri de autostrada care urmau sa intre in lucru in urmatorii sase ani.

"Diferenta nesemnificativa" pe care o admite cu nonsalanta ministrul Ioan Rus inseamna disparitia dintr-o taietura de pix a peste 1.200 de kilometri de autostrada. In schimb, noul oficial responsabil cu politica de transporturi viseaza 2.500 de kilometri de drumuri expres, inclusiv unele ce ar urma sa lege Curtea de Arges de Sibiu, fix prin "curtea din spate" a ursilor si liliecilor pe care ii invinovatea predecesorul sau.