Promisiuni de la ministrul Transporturilor: Autostrada Transilvania, gata in patru ani

Din 433 de kilometri s-au construit doar 52

Autostrada Transilvania, dintre Brasov si Bors, este soseaua care ar urma sa lege tara noastra de Ungaria si este in acelasi timp unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructura de la noi din tara. Autostrada ar fi trebuit terminata inca din anul 2012, insa in prezent si termenul de 2020 pare unul extrem de optimist.

Constructia la cei 433 de kilometri cat ar trebui sa aiba aceasta sosea a inceput inca din anul 2004. La 12 ani de la ceremonia de inaugurare a lucrarilor sunt construiti doar 52 de kilometri. Desi pare ireal ca in urmatorii patru ani sa se dea in circulatie intreaga autostrada, Dan Costescu considera acest scenariu unul posibil, daca toate lucrurile merg conform planurilor.

La momentul actual, sunt contractate si se lucreaza deja sau urmeaza sa inceapa lucrarile pe tronsoanele Gilau - Nadaselu, Targu Mures - Ogra - Campia Turzii si pe Suplacu de Barcau - Bors. Pentru celelalte sectiuni urmeaza sa fie ales un constructor.

La doar o zi de la promisiunile facute de ministrul Transporturilor, apar noi informatii care ii dau peste cap planurile ministrului. Acordul de mediu pentru sectorul de Gilau - Nadaselu, care trebuia dat in aprilie, a fost amanat cu sase luni. Acest tronson are 8,7 kilometri si este gata in proportie de 70%. Lucrarile s-au oprit insa dupa ce au ajuns intr-o padure, iar pentru defrisarea ei este nevoie de un aviz de mediu.

Contractul pentru Autostrada Transilvania, unul dintre cele mai paguboase pentru statul roman

Aceasta sosea a mai fost supranumita si autostrada Bechtel, dupa numele companiei americane cu care s-a semnat contractul pentru constructia ei. Pentru acest tronson nu a fost organizata o licitatie, ci doar s-au purtat negocieri directe intre CNADNR si Bechtel International Inc., lucrarea fiind practic atribuita direct firmei americane.

Pretul negociat pe kilometru a fost de 5,4 milioane de euro, cost de care avocatii Ministerului Transporturilor erau mandri ca americanii cerusera initial 6 milioane/km. Uniunea Europeana, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si Fondul Monetar International (FMI) au atras atentia asupra modalitatii de atribuire a contractului, dar si a pretului sau, mai ales ca proiectul urma sa fie finantat din bani europeni.

Valoarea totala a contractului se ridica la 2,3 miliarde de euro. De altfel, Banca Europeana de Investitii (BEI) a anuntat inca din 2005 ca nu va finanta acest proiect.

Ministerul Transporturilor de la acea vreme a renegociat contractul, fapt ce a dus la sistarea lucrarilor in 2005, la un an de la inceperea lor. Dupa noi discutii, Bechtel reia lucrarile si in 2009 finalizeaza 42 de kilometri de autostrada. In cei 5 ani de la semnarea contractului si pana la darea in folosinta a primului tronson, CNADNR a adunat datorii imense la compania americana, care in 2009 reduce activitatea la autostrada.

In septembrie 2010 s-au mai deschis inca 10 kilometri de autostrada si s-a incheiat activitatea la tronsonul Campia Turzii-Gilau. Pentru ca BEI a refuzat sa finanteze proiectul, banii au venit direct de la bugetul de stat. Dupa intarzieri la lucrari si nereguli in proiectare, contractul cu Bechtel este reziliat in anul 2013, fapt ce s-a soldat cu penalitati de 37,2 milioane de euro pentru statul roman.

Dupa intreaga "aventura" cu Bechtel, la 12 ani dupa semnarea contractului, statul roman s-a ales cu 52 de km de autostrada, alti 64 km in stadiu de executie de 50% (intre Suplacu de Barcau si Bors) si o nota de plata de 1,4 miliarde de euro.

In februarie anul trecut, o ancheta realizata de revista americana Foreign Policy a scos la iveala faptul ca Bechtel a mituit diplomati americani pentru a castiga contracte in mai multe tari din estul Europei. Unul dintre aceste contracte este chiar cel semnat cu statul roman pentru Autostrada Transilvania.