Cea mai mare tragedie din motorsport: 84 de victime in cursa de la Le Mans 1955

In anii '50, competitiile de motorsport erau putine. Dar cele mai importante erau Formula 1 si cursa de 24H de la Le Mans. La acea vreme, producatorii foloseau pentru ambele curse aceiasi piloti si aceleasi automobile. Echipa Mercedes-Benz ii avea inscrisi in cursa de pe 11 iunie 1955 pe pilotii Juan Manuel Fangio si Stirling Moss cu monopostul Mercedes-Benz 300 SLR cu numarul 19, pe Karl Kling si Andre Simon intr-un Mercedes 300 SLR cu numarul 21 si pe duo-ul Pierre Levegh / John Fitch intr-un alt Mercedes 300 SLR cu numarul 20. Aceste trei echipaje erau angajate de Mercedes ca sa participe atat in Formula 1, cat si la Le Mans, facand cu schimbul pentru a se putea odihni pilotii.

Monoposturile de competitie sunt puse in pozitie, inainte de inceperea cursei pe 11 mai 1955. Cei 60 de piloti vor sta pe partea stanga in momentul in care se da startul oficial si vor alerga spre masinile parcate in partea dreapta a pistei.

Cursa de 24H de la Le Mans in 1955

Cursa din acest an era la editia cu numarul 23 in domeniul andurantei, organizata pe celebrul circuit din Franta numit Sarthe. Acest eveniment a avut loc pe 11 si 12 iunie 1955 si impunea masinilor sa alerge timp de 24 de ore pe circuitul care avea la acea vreme o lungime de 4,135 kilometri. Aici, pilotii alergau cu o viteze medie de 172 kilometri pe ora, reusind in linia dreapta si viteze de top de peste 250 km/h. Castigatorul cursei a realizat 307 tururi de circuit totalizand 1258 de kilometri.

Startul in aceasta cursa era numit "Start cu fuga" (Running Start) si presupunea parcarea masinilor in spic pe o parte a circuitului, iar pilotii sa stea vizavi de ele, alergand catre masini la auzitul sunetului de pistol. Acestia urcau in masina, porneau motorul si plecau cu masina, de obicei, intr-o inghesuiala destul de mare, cu un grad crescut de risc de accidentare.

Cei 60 de piloti se indreapta spre masinile de concurs, la startul cursei din 1955 de la Le Mans: in stanga se afla standurile la care opreau pilotii si in dreapta se aflau tribunele. La inceputul acestei linii drepte s-a petrecut accidentul.

Printre producatorii care aveau automobile inscrise in cursa se numarau Jaguar, Aston Martin, Porsche, Bristol, MG, Triumph, Maserati, Gordini, Mercedes, Ferrari sau Lotus. Erau atat automobile de uzina, cat si ale unor echipe private. In total, la start s-au prezentat 60 de masini, din care au terminat cursa doar 21. Castigatorii au fost Mike Hawthorn si Ivor Bueb care au parcurs 307 tururi de circuit, cei doi aducand victoria pentru echipa Jaguar la bordul unui monopost D-Type dotat cu motor in linie cu 6 pistoane si o capacitate de 3.4 litri.

In acel an, competitia dintre producatorii Mercedes, Jaguar, Ferrari, Aston Martin si Maserati era destul de stransa, motiv pentru care toti pilotii calcau la maximum pedala de acceleratie pentru a aduce titlul in echipa.

Mercedes-ul 300 SLR cu numarul 20 pilotat de Pierre Levegh, masina care a produs dezastrul. In fata sa, Austin-ul cu numarul 26 pilotat de Macklin. In spatele sau, un Jaguar cu numarul 11 ce apartine echipei private Cooper pilotat de Peter Whitehead.

Accidentul din turul cu numarul 35

In monopostul Mercedes-Benz al echipei Daimler-Benz AG cu numarul 20 se afla la volan Pierre Levegh. In turul cu numarul 35, Levegh se afla pe locul al 2-lea, dupa Mike Hawthorn, care era la volanul unui Jaguar D-Type. Cei doi se aflau la o distanta extrem de mica unul fata de celalalt, dar cand au intrat impreuna pe linia dreapta pe care se aflau si standurile, de unde se si daduse startul si era cel mai mult public, au dat peste un Austin-Healey condus de Lance Macklin. Austin-ul era cu cateva ture in urma, fiind un automobil mult mai incet, asa ca Jaguarul lui Hawthorn l-a depasit prin stanga.

Lance Macklin, la bordul masinii sale de concurs Austin Healey 100S cu motor BMC de 2.7 litri. Epava masinii a fost ulterior vanduta si scoasa la licitatie pentru suma de 1.000.000 de Euro.

In momentul depasirii, Hawthorn a vazut pe linia standurilor din dreapta un semn care ii spunea ca trebuie sa opreasca la pitstop ca sa alimenteze. In acel moment, Hawthorn a tras de volan dreapta ca sa incetineasca si sa opreasca. Manevra l-a fortat pe Macklin sa franeze si sa ocoleasca prin stanga Jaguarul care incetinea. Dar in momentul franarii, s-a produs un nor de fum care a mascat pozitia masinii Austin in fata lui Levegh, care venea tare din spate cu al sau Mercedes. In clipa in care Macklin a depasit Jaguarul, din spate au venit Levegh si Fangio, amandoi in cate un Mercedes 300 SLR. Levegh nu a putut frana la timp si a acrosat partea din stanga a Austin-ului la viteza de 241 km/h, decoland mai bine de 20 de metri. Fangio a reusit sa evite in ultimul moment accidentul.

Masina a aterizat pe parapetul care despartea publicul de pista, dar in urma impactului mai multe bucati de caroserie au zburat in public cu o viteza uriasa. Inclusiv capota si puntea fata au decolat in public. Capota masinii a decapitat mai multi spectatori care erau extrem de inghesuiti ca sa asiste la cursa. Motorul zburase si el in public, din cauza ca suportii de prindere fusesera rupti in urma impactului. Mai multi spectatori care erau urcati pe mese, ca sa se bucure de o vizibilitate mai buna, au murit secerati de resturile masinii.

Pierre Levegh a fost aruncat din masina in urma decolarii, dar s-a lovit la cap cand a cazut pe asfalt. A murit pe loc.

Caroseria din magneziu a facut multe victime

Insa numarul cel mai mare de victime l-a facut spargerea rezervorului. In urma rasturnarii, rezervorul s-a spart si un incendiu puternic a pornit pe loc. Caroseria masinii era realizata de Mercedes dintr-un material numit Elektron. Un aliaj pe baza de magneziu, un metal usor care insa este inflamabil de la o anumita temperatura. In urma flacarilor cauzate de benzina, aliajul din magneziu a atins o temperatura mare care l-a facut sa arda cu flacari albe, extrem de puternice. Aliajul avea o temperatura mai mica de topire fata de alte metale, si in timp ce ardea arunca scantei serioase catre public si catre circuit.

Angajatii circuitului responsabili cu siguranta nu stiau cum trebuie stinse flacariile unui aliaj de magneziu. Si in timp ce ei aruncau cu apa peste flacari, acestea se faceau si mai mari. Epava masinii a ars din acest motiv mai multe ore, flacarile fiind intretinute de apa.

84 de persoane au decedat si 120 au fost ranite

In urma acestei catastrofe, 83 de persoane au murit, dar si pilotul masinii, Pierre Levegh. Flacarile si resturile masinii aruncate cu viteza mare in public au dus la acest numar urias de victime decedate.

Interesant este ca Juan Manuel Fangio care se afla in imediata apropiere a lui Levegh a reusit sa evite masinile implicate in accident si sa scape cu viata. La fel si Lance Macklin, pilotul masinii Austin lovite de Levegh, care s-a lovit de parapet cu masina destul de grav, dupa care s-a indreptat spre linia spectatorilor, unde a omorat un om. Dar in final, pilotul a iesit din masina fara rani grave.

In timp ce autoritatile aduna victimele si se numara mortii, masinile continua cursa de 24 de ore...

Mercedes-Benz s-a retras din cursa, Jaguar castiga la Le Mans

In ciuda acestei tragedii in care au murit 84 de persoane, cursa si-a continuat desfasurarea, dupa ce pista a fost curatata. Competitia a fost castigata de echipajul Jaguar format din Mike Hawthorn si Ivor Bueb, pe locul secund s-a aflat echipajul Aston Martin format din Peter Collins si Paul Frere, iar pe locul al treilea s-a pozitionat echipajul privat Ecurie Francorchamps format din Johnny Claes si Jacques Swaters.

In semn de solidaritate cu pilotul decedat, dar si cu ceilalti spectatori care si-au pierdut viata in accident, echipajele Mercedes au fost retrase din cursa. Oficialii Mercedes i-au rugat si pe cei de la Jaguar sa retraga pilotii, insa acestia au refuzat.

Mike Hawthorn, sarbatorind victoria cu sampanie la Le Mans in 1955. Zambeste ca si cum nu s-ar fi petrecut niciun accident grav cu doar o zi in urma.

Efectele Holocaustului, regasite si in aceasta cursa

Cel de-Al Doilea Razboi Mondial se terminase cu numai 10 ani in urma. Si lumea era inca oripilata de ceea ce au reusit sa faca nemtii intre 1939 si 1945. Motivul principal pentru care Mercedes s-a retras din cursa, desi avea doua echipaje ramase cu sanse reale de a castiga, a fost simplu: comitetul de conducere a hotarat ca este o miscare desteapta sa retraga echipa proprie germana, la numai un deceniu de la Holocaust. De teama sa nu aiba repercursiuni politice care sa-i duca cu gandul pe oameni iar la nenorocirile din razboi, echipa Daimler-Benz a retras echipajele ramase si si-a aratat compasiunea si suportul pentru persoanele indoliate.

Ramasitele masinii Mercedes-Benz 300 SLR implicata in accident.

La polul opus, chiar daca erau britanici, s-au aflat echipajele Jaguar. Presa a ironizat si a criticat dur echipajul Jaguar format din Hawthorn si Bueb care a sarbatorit la finalul cursei victoria cu sampanie si zambete, desi cu o zi inainte murisera pe circuit 84 de persoane.

Franele cu disc si inghesuiala - cauzele acestei tragedii

Jaguar lua startul in acea vreme cu masini D-Type. Acestea erau foarte avansate fata de alte monoposturi, inclusiv fata de cele realizate de Mercedes-Benz, care aveau o frana inedita de aer. Monoposturile Jaguar aveau frane cu disc, spre deosebire de celelalte masini care aveau tot aceleasi frane vechi, cu tamburi pe toate cele 4 roti. Acest lucru a cauzat indirect accidentul din 1955. Si asta pentru ca Hawthorn, cand a vazut semnul de pe margine ca trebuie sa opreasca, a franat brusc, mult mai puternic decat masinile cu tamburi, obligandu-le pe cele din spatele sau, Mercedesul si Austin-ul, sa franeze violent.

In urma investigatiilor ulterioare, verdictul a fost ca Hawthorn cu al sau Jaguar nu sunt de vina pentru acest incident. Rezultatul oficial a fost anuntat drept accident de cursa, iar cauza pentru numarul urias de victime a fost declarata numarul insuficient de masuri de securitate pentru public.

Numarul urias de victime decedate doar in urma coliziunii a doua masini, dintre care una grav, este urmarea unei inghesuieli uriase. In primele randuri, publicul statea in picioare, la fel si in tribune, unde erau oameni pe scari, pe mese sau printre scaune. Daca ar fi fost lumea doar pe scaunele alocate, numarul victimelor ar fi fost cu mult sub jumatate.

Fotografie realizata la cateva secunde de la impact. In partea de jos se vede monopostul Mercedes pilotat de Andre Simon, oprit sa vada ce se intampla.

Urmarile accidentului din 1955 de la Le Mans

In urma acestui incident nefericit care a ramas pana in ziua de azi cea mai mare tragedie din lumea motorsportului, oficialii care organizau competitii pentru autoturisme au invatat lectii pretioase. In urmatorii ani, publicul a primit o protectie mai buna, fiind despartit de circuit de mijloace mai rezistente, la o distanta mai mare fata de masinile care mergeau in viteza.

In plus, noi reglementari de siguranta au fost impuse pilotilor si echipelor de la standuri, astfel incat riscul de a produce moartea unui numar asa de mare de oameni sa scada semnificativ.

Locul tragediei, demolat ulterior.Urmele focului inca se mai vedeau la cateva luni dupa cursa.

In acelasi an, Mercedes impreuna cu Moss si Fangio a castigat titlul la echipe in Formula 1, iar coechipierul lui Levegh, mort in accident, John Fitch, a inceput sa fie un real ambasador al sigurantei pe circuit. Linia dreapta cu standuri si tribune de la Le Mans a fost ulterior demolata.

Este interesant si ciudat in acelasi timp cum in cadrul unei competitii sportive mor 84 de oameni, dar cursa continua. Acest lucru ne arata ca in acei ani, pilotii care mergeau cu viteze uriase protejati numai de o casca din piele si ochelari nu cunosteau frica. Si ca sporturile cu motor din acea vreme veneau la pachet cu o constienta serioasa de a putea muri in orice clipa. Pesemne ca acest accident a fost privit in acel moment ca un alt accident de cursa, iar faptul ca 84 de suflete au disparut insemna mai putin decat pasiunea supravietuitorilor pentru viteza si adrenalina. Un motiv destul de serios pentru ca masinile sa-si continue cursa pe circuitul insangerat.