Pe tocuri la volan: Accidente, bata-le-ar vina

Mentionez ca nici unul dintre cele doua evenimente nefericite nu s-a intamplat din cauza mea si nu s-au soldat cu victime. Pagubiti au fost doar ai mei, ca astrele au facut in asa fel incat vinovatii sa fie feriti pana si de cea mai mica zgarietura. Prost sa fii, noroc sa ai.

Greu la deal cu boii mici

Eram cu 206-le maica-mii, ma duceam spre casa de la tara a unei prietene, undeva aproape de Motru. Era sfarsit de iulie si niste calduri insuportabile, asa c-am cerut permisiunea sa-mprumut super-masina ei cu aer conditionat, ca a mea de-atunci n-avea super conditii de-astea de lux.

Cunosteam bine drumul, mai mersesem pe-acolo de zeci de ori, puteam sa ghicesc unde-s gropile si cu ochii inchisi si stiam pe de rost fiecare curba si cat trebuie sa rasucesc de volan ca s-o conturez perfect fara sa ies de pe banda.

Urcam in rampa si cei (parca) 70 de cai ai motorului de 1.4 se armonizau de minune cu starea mea relaxata si voioasa de aniversare. Nu cred c-am depasit 60 la ora pe vreo portiune de drum. Motru - Slivilesti era traseul, pentru curiosi.

Si cum rulam eu linistita in adierea aerului conditionat, vad ditai duba incarcata cu lemne cum coboara dintre serpentine. M-am dat mai pe dreapta cand am vazut ca se-apropie. Ba chiar am si iesit un pic de pe carosabil, ca era pietris pe margine si la ce viteza n-aveam, mi-am permis. Desi eu eram in urcare si-aveam prioritate.

Nenea nu s-a sinchisit nici macar sa vireze ca lumea, d'apai sa-mi dea mie intaietate, asa ca m-a agatat, ca-n filmele cu prosti, cu presul de la roata. Si poate nu stiti cum e caroseria de Peugeut, ca se-ndoaie si dac-o-mpingi usor cu degetul.

Diagnostic: aripa dreapta infundata. Mare bucurie pe capul maica-mii, care tine la tampenia aia de masina mai mult decat la mine, va dati seama. Adio si distractie, c-am ajuns abia dupa vreo doua ore de dat declaratii - inca nu era treaba cu amiabila pe-atunci sau n-avea domnul asigurare, nici nu mai stiu.

Biciclistul chior

Eram tot asa tinerica, prin clasa a doispea, si-aveam prieten student, ca deh, baietii cica se maturizeaza mai greu. Si venea, dragul de el, aproape-n fiecare saptamana acasa sa-si vada fata. Cum la intalnirile de weekend si la vacante se limitau intalnirile noastre romantice, profitam de orice moment sa fim impreuna, inclusiv de drumul pana la gara din Strehaia - noroc ca prin Motru nu trecea decat un personal amarat.

Si-ntr-o duminica frumoasa in care eu il duceam, plouata, catre tren, s-a-ntamplat nenorocirea. Exagerez, desigur, nu s-a-ntamplat mai nimic, dar eu m-am speriat ca de cutremur. Ma apropiam, cu Partnerul lui taica-meu, de stopul de la iesirea din oras, ca e o cale ferata acolo si, chiar daca nu trece trenul, legea-i tot lege.

In stanga se face un drum laturalnic. Pe marginea din dreapta era un biciclist semi-machit, cum aveam sa constat ulterior. Am incetinit ca oricum ma pregateam sa opresc, m-am dat mai spre axul drumului si poc!: nenea a facut stanga, spre drumul ala laturalnic, direct in usa din spate a masinii.

Pana sa ma dau eu jos, s-a si ridicat injurand (tot el!) si clatinandu-se. Cat, dar caaat de bou sa fii sa nu te asiguri, bre nene? Desigur, fiind tot Peugeut, s-a-nfundat nitel caroseria in coarnele bicicletei.

Pasager mai mult sau mai putin vatamat

Din dreapta sau din spate, am avut parte de ceva mai multe evenimente, dar la fel de stupide. Pe primul n-o sa-l uit niciodata, ca m-a marcat teribil.

Aveam vreo 6 - 7 ani si ma-ntorceam, cu ai mei, de la tara. Noapte, intuneric, nu tu trafic, nu tu radare, nu tu nimic. Nu c-ar fi prins Sportul mai mult de 80 la ora, dar zic asa.

In astfel de conditii, singurul pericol era s-adoarma tata la volan, dar nu s-a intamplat asta. S-a intamplat, in schimb, sa ne sincronizam cu niste tarani idioti care taiau copaci pe marginea drumului. Logic ca unul a cazut pe carosabil, chiar in fata noastra. Evident ca n-am mai avut timp sa evitam impactul.

Voi ati avut parte de accidente stupide sau chiar sunt singura careia i se intampla?