Povestea celui mai rapid tren pe benzina din lume: Schienenzeppelin cu motor BMW

De la Hindenburg la Schienenzeppelin

Numele Schienenzeppelin chiar asta inseamna, Zeppelin pe sine. Pentru ca aceasta inventie care dateaza din 1929 a fost inspirata de cel mai modern aparat de zbor al acelor vremuri, adica Zeppelinul - un urias balon cu structura metalica umplut cu hidrogen sau heliu, capabil sa traverseze oceanul. De fapt, Schienenzeppelin era un tren compact, format dintr-un singur corp care era si locomotiva si vagon, cu un design inspirat de celebrul zeppelin Hindenburg, mandria nazistilor.

Aceasta inventie i-a apartinut neamtului Franz Kruckenberg, designer de avioane si aparate de zbor. Intr-o vreme in care Hitler era deja la putere, asa cum se intampla si in Romania pe vremea lui Ceausescu, se ducea o cursa in descoperirea unor mijloace de deplasare cat mai rapide, cat mai mari si cat mai spectaculoase, capabile sa-l impresioneze pe Fuhrer. Kruckenberg s-a gandit la ceva ce nu mai facuse nimeni: sa faca un zeppelin pe sine.

Dar de ce se chema "Zeppelin pe sine"? In afara de forma aerodinamica, acest tren ciudat mai impartasea ceva cu uriasele aparate de zbor umplute cu hidrogen. E vorba de propulsia eoliana, adica prin intermediul unei uriase elici. Acest Schienenzeppelin nu era pus in miscare de roti, ci impingand aerul.

Motor BMW de 600 cp pentru o viteza de peste 200 km/h

Unicul exemplar de Schienenzeppelin produs vreodata era construit din aluminiu pentru a avea o greutate scazuta, aceasta fiind de 20,3 tone cu tot cu pasageri. Masinaria a fost produsa in uzina Hannover-Leinhausen a Companiei Imperiale de Cai Ferate si finalizata in 1930. Locomotiva avea o lungime de 25.85 metri, doar doua punti cu un ampatament de 19,6 metri. Inaltimea lui Schienenzeppelin era de 2.8 metri si in spate era o uriasa elice din lemn, cu pas fix, construita initial cu 4 pale, dupa care a fost montata una cu 2 pale.

In partea din spate, acest tren a fost initial dotat cu doua motoare BMW IV cu 6 pistoane pe benzina care mergeau in tandem. Ulterior, acestea au fost inlocuite cu un singur motor V12 BMW VI de 600 cp, folosit in mod normal pe avioanele de lupta. Motorul era conectat la elice printr-un cardan inclinat in sus 7 grade, nu era la orizontala perfect, pentru a-i oferi si un plus de forta de apasare.

Record mondial de viteza ramas 23 de ani in picioare: 230,2 km/h

Dupa mai multe teste, unicul Schienenzeppelin a fost dotat cu locuri pentru 40 de pasageri si pus la treaba. Pe 10 mai 1931, in prima sa cursa oficiala cu pasageri, trenul a reusit sa atinga 200 km/h. Dupa acest succes, a fost plimbat prin toata Germania in scopuri de promovare, sa fie vazut de toti pentru popularizarea tehnologiilor naziste.

Pe 21 iunie 1931, Schienenzeppelin a fost pus iar la incercare. A reusit sa atinga o viteza maxima de 230,2 km/h pe ruta Berlin - Hamburg, viteza devenita nou record mondial al unui tren de orice fel, record care a reusit sa reziste pana in 1954. Oricum, acest tren a facut atunci si un alt record: cea mai mare viteza atinsa de un tren pe benzina, record care a ramas in picioare si in zilele noastre.

De la elice la tractiune fata si motor de Maybach

In 1931, Kruckenberg a vrut sa modifice locomotiva cu elice si a apelat la cateva schimbari majore. Puntea fata a fost inlocuita cu una dubla. Motorul BMW a ramas, dar a fost mutat mai in fata si conectat, printr-o transmisie hidraulica ce permitea atat deplasarea in fata, cat si in spate, la puntea fata. Elicea a fost demontata si in locul sau a aparut un far mare, dar faptul ca acest tren nu mai era unui propulsat de aer ci prin motorizarea rotilor, i-a scazut din popularitate. Si din viteza, pentru ca in aceasta noua formula, viteza maxima atinsa era de numai 180 km/h.

In 1934 insa, unicul prototip de Schienenzeppelin a fost iar modificat. Motorul de BMW a fost inlocuit cu unul Maybach GO5, special de locomotiva, de acesta data pe motorina. Dupa care a fost vandut si in 1939 zeppelinul pe sine a fost dezasamblat si topit, pentru ca Razboiul era in toi si orice material trebuia utilizat in fabricarea armelor.

Esecul acestui tip de tren era insa destul de anticipat. Nu parea o idee buna sa treci printr-o gara aglomerata cu un tren care avea in spate o elice uriasa, de peste 2 metri diametru, invartindu-se cu viteza. Mai mult, pentru ca era aproape imposibila atasarea unor vagoane suplimentare, capacitatea redusa il facea ineficient si scump de folosit. Mai mult, in cazul unor rampe abrupte, elicea nu oferea destula putere ca sa impinga locomotiva peste dealuri mai mari.

Oricum, acest tren/locomotiva interesant a fost un punct de cotitura pentru domeniul feroviar. S-a demonstrat ca se poate, chiar daca nu era foarte eficient. Este insa doar un alt exemplu al dorintei umane de a realiza ceva maret, ceva nemaivazut. Americanii, de exemplu, au realizat trenurile de off-road LeToruneau, lungi de 180 de metri. Tot in anii '30-'40 a fost realizat cel mai mare zeppelin, cel mai mare avion, cel mai mare hidroavion, cel mai mare tren si asa mai departe. Iar acest Schienenzeppelin face parte din acea epoca magistrala, din care, din pacate, au ramas doar poze si amintiri.