pacat ca ceata e numai in romania pe franturile de autostrada pe care le avem si nu la alti care au bucati intregi . ce sa intamplat la noi e ceva firesc pt ca dupa parerea mea nu avem notiunea de autostrada .daca nenea culita franeaza de la 130 la 30 la ora intr un timp foarte scurt aflanduse pe banda doi imediat ce a intrat in norul de ceata (lucru pe care il facea dinainte tinand cont ca nu era in depasire ) va dati seama ce vinovata era ceata .

Sunt de aceeași părere, ...în momentul în care a intrat în norul de ceață și (pe autostradă banda doi) a redus din scurt la 30km/h, este echivalent cu a staționa.

Domnu' autor, imi place ca ai o atitudine "ferma". Ne dai linkul cu articolul de anul trecut unde scrii: "Una dintre cele mai mari greseli este ne mutam imediat pe prima banda de mers, mai ales pe autostrada. Asa se intampla majoritatea accidentelor. Si asta pentru ca, desi mergem incet, riscam sa dam pe prima banda de masini complet oprite - care asteapta sa se ridice ceata. Mai bine micsoram viteza si ramanem pe banda a doua de mers." Iar aici scrii: "Mai ales pe autostrada, unde pericolul este si mai mare. Poate ca cea mai buna varianta este sa treci pe prima banda si sa micsorezi viteza. Daca ramai pe ultima banda, risti sa te trezesti cu un bou in spate care conduce un bolid de lux si are impresia ca e cel mai smecher din lume si ca lui nu i se poate intampla nimic. Exact ca in cazul accidentului de pe A2, cand unul care mergea incet pe banda a 2-a, s-a trezit cu altul vitezoman infipt in spate. Asa ca cel mai bine este sa treci pe prima banda si sa incetinesti." Pai, trecem sau nu pe prima banda?

De ce se intampla accidente in lant in conditii de vizibilitate redusa pe drumurile cu mai multe benzi pe sens? Raspunsul este stiut si repetat de toata lumea: pentru ca nu se pastreaza o distanta corespunzatoare fata de masina din fata. Dar care ar fi distanta corespunzatoare? Majoritatea covarsitoare a soferilor (inclusiv cei cu un minimum de experienta) au in reflex distanta care trebuie pastrata in conditii de vizibilitate normala ziua sau noaptea (cand vad atat masina din fata cat si pe cele care circula inaintea acesteia), distanta pe care si-o regleaza in functie de viteza de mers, starea partii carosabile, performantele masinii pe care o conduc si abilitatile personale. Dovada ca, in conditii normale de vizibilitate, nu se produc cu mare frecventa accidente in lant, iar la cele care se intampla, consecintele nu sunt foarte grave. De ce? In aceste conditii fiecare sofer isi regleaza, reflex, distanta de mers astfel incat daca masina din fata isi reduce viteza sau opreste normal ori chiar in forta, sa poata reduce viteza sau opri la randul sau cu aproximativ aceeasi deceleratie. Si nu loveste masina din fata deoarece distanta pe care o pastreaza fata de aceasta, acopera spatiul parcurs, inevitabil, in timpul de reactie al sau, al sistemului de franare al masinii si, eventual, al alunecarii pneurilor pe carosabil. Cu alte cuvinte aceasta distanta ii permite sa opreasca masina sa in acelasi timp cu oprirea masinii din fata, fara sa o tamponeze. Astfel, un sofer responsabil si atent nu loveste aproape niciodata masina care, circuland inaintea lui, reduce viteza sau opreste. -- continuare in postul urmator --

-- continuare la postul anterior -- Atunci sa tragem concluzia ca in conditii de vizibilitate redusa soferii devin iresponsabili si neatenti?Sigur nu. In schimb, din pacate, o mare parte dintre ei evalueaza distanta fata de vehiculul din fata dupa modelul descris mai sus. Deloc valabil si complet periculos pentru conditiile de vizibilitate redusa. Atunci cum sa socotim aceasta distanta in conditii vitrege de vizibilitate? Sau daca suntem singur pe drum, cu ce viteza trebuie sa circulam in aceste conditii? Cum trebuie sa procedam? Sa consideram cazul de ceata, care poate fi extrapolat si la celelalte conditii de vizibilitate redusa: ploaie ori ninsoare abundente sau noapte. 1. Daca suntem singur pe drum sau primul in coloana, reducem obligatoriu viteza, aprindem lanternele de ceata fata si spate. Daca ceata nu ne permite sa observam masina din spate aprindem si luminile de avarie. Tinem aceste lumini de avarie aprinse pana cand putem observa, evident in oglinda, masina care ne urmeaza. Cu alte cuvinte, odata cu reducerea vitezei trebuie sa ne facem cat mai vizibili. Cat de mult reducem viteza? Aceasta depinde de distanta de vizibilitate determinata de densitatea cetei. Folosind marcajele rutiere sau orice amenajari sau constructii din apropierea partii carosabile putem evalua cam cat este de mare aceasta distanta. Odata definita, este vital sa o constientizam ca distanta de franare la zero, adica spatiul in care putem opri masina in conditii de siguranta. Astfel, reflex, avem si raspunsul la viteza cu care ne putem permite sa circulam. -- continuare in postul urmator --

-- continuare la postul anterior -- Ca sa pastram acest reflex activ tot drumul putem face un exercitiu simplu. Ne imaginam ca la distanta de vizibilitate avem in fata un PERETE care inainteaza fix cu viteza noastra, dar care in orice moment poate sa se opresca brusc. Si atunci ne este permanent clar cu ce viteza trebuie sa conducem. 2. Daca suntem in coloana si nu vedem decat masina din fata noastra, nu trebuie sa consideram apriori ca viteza cu care aceasta circula este cea corecta. Trebuie mai intai sa evaluam noi insine viteza corecta dupa criteriile expuse la pct. 1. Daca constatam ca viteza acestuia este in regula, atunci trebuie sa mergem in spatele lui, sa-l asimilam peretelui imaginat la pct. 1 si sa pastram, fata de el, distanta corespunzatoare (subliniez inca o data: distanta care sa ne permita sa oprim masina fara sa-l lovim, daca el se opreste violent intr-un obstacol). Daca viteza lui este mai mare decat cea pe care o consideram corecta, am fi tentati sa ne tinem dupa el la limita la care ii vedem luminile din spate. Nimic mai gresit. Pentru ca el, avand viteza mai mare decat cea dictata de distanta de vizibilitate, poate fi oricand surprins de un obstacol aflat pe partea carosabila, il tamponeaza violent si se opreste instantaneu. Noi, la randul nostru, avand aceeasi viteza initiala ca si el nu ramanem decat cu sansa de a-l tampona cu ceva mai putina violenta decat s-a tamponat el. Si asa mai departe se poate intampla cu fiecare dintre masinile din coloana care-l urmeaza cu aceeasi viteza (evident mai mare decat cea permisa de distanta de vizibilitate descrisa la pct.1.), ca nu cumva sa-l piarda din vedere pe cel din fata. -- continuare in postul urmator --

-- continuare la postul anterior -- Daca viteza celui din fata este mai mica decat cea pe care o consideram corecta, il depasim folosind banda din stanga si ne vedem mai departe de drum. Putem avea surpriza ca, trecand in fata lui, sa constatam ca viteza noastra este, totusi, prea mare fata de distanta de vizibilitate. In aceasta situatie trebuie sa reducem imediat viteza la valoarea corecta. (Personal consider ca accidentul de pe autostrada A2 a avut loc nu, asa cum se vehiculeaza, din vina masinii care circula cu o viteza prea mica, ci pentru ca prima masina care l-a tamponat avea o viteza mai mare decat cea permisa de distanta de vizibilitate, iar, ceilalti din coloana care-l urma, aveau aceeasi viteza circuland astfel incat sa nu-l unul in spatele celuilalt.) Inca o remarca la circulatia in conditii de ceata densa: chiar daca am redus viteza la valoarea corecta (conform descrierii de la pct.1) si suntem siguri ca nu vom fi surprinsi de vreun obstacol aparut brusc in fata, ne pandeste inca primejdia de a fi tamponati din spate de alta masina care nu tine seama de aceasta viteza. De aceea, asa cum am mentionat mai sus, trebuie sa avem grija sa ne facem vazuti cat mai de departe aprinzand si luminile de avarie pana cand constatam ca suntem observati de cel care vine din spate. -- continuare in postul urmator --

-- continuare la postul anterior -- O mentiune speciala pentru circulatia pe timp de noapte, in conditii de vizibilitate normala si fara ca drumul sa beneficieze de iluminare publica. Atunci cand suntem primul in coloana si din fata nu circula nici o masina, folosind luminile de drum (faza lunga) cu farurile corect reglate, avem vizibilitatea asigurata pe cel putin 200 m in fata. In aceste conditii putem rula cu viteza maxima admisa de lege pentru portiunea respectiva de drum. Daca apare o masina circuland din sens invers, suntem obligati sa comutam pe luminile de intalnire (faza scurta). Daca farurile sunt corect reglate o sa distingem in fata, la circa 30-60 m, pe carosabil delimitarea dintre lumina farurilor si intuneric (ca un detaliu tehnic: aceasta distanta depinde de inaltimea fata de sol a farurilor masinii pe care o conducem si de incarcarea masinii). Practic, aceasta este distanta la care se reduce vizibilitatea noastra. In consecinta putem evita lovirea unui obstacol nesemnalizat aflat pe carosabil numai daca viteza cu care rulam ne permite sa franam la zero in acest spatiu. De aici si importanta majora ca farurile sa fie corect reglate. Putem constata (aproximativ) singuri acest lucru, uitandu-ne ca acea delimitare dintre lumina si intuneric sa existe si sa fie cat mai departe in fata masinii noastre. Daca delimitarea este prea aproape de masina, farurile sunt dereglate “in jos” micsorandu-ne artificial distanta de vizibilitate, iar daca nu o observam deloc, inseamna ca farurile sunt dereglate “in sus”, astfel ca faza noastra scurta orbeste pe cei care vin din fata, iar cea lunga ilumineaza mai putin drumul si mai mult coroanele copacilor. -- continuare in postul urmator --

-- continuare la postul anterior -- Inca un detaliu important: masinile avand faruri echipate cu becuri “halogen” au la bord un buton care comanda inclinarea farurilor. De ce este nevoie de el? Farurile sunt reglate initial de fabricant, cu masina descarcata, astfel incat distanta la care faza scurta intersecteaza drumul sa fie cat mai departe in fata vehiculului. Incarcand masina, aceasta “se lasa pe spate” si inevitabil fasciculul luminos al farurilor se ridica, nemaintersectand, in fata, drumul. Practic farurile se deregleaza cu consecintele descrise mai sus. Ca sa repuneti fasciculul luminos in pozitia de a intersecta din nou drumul rotiti butonul respectiv. Nu ezitati sa-l folositi si aveti grija sa reglati astfel farurile, incat fasciculul luminos sa intersecteze drumul cat mai in fata vehiculului. Pentru soferii cu spirit tehnic mai redus, pe buton sunt marcate diverse simboluri care sugereaza pozitia in care acesta trebuie pus, in functie de incarcarea masinii. La masinile avand farurile echipate cu becuri xenon, LED, laser etc., inclinarea farurilor in functie de incarcatura se face automat. Dar la toate reglarea initiala (cea stabilita de fabricant) se seteaza manual de catre tehnician. Din diverse motive, in timp, aceasta setare se poate deregla. De aceea cu ocazia ITP este obligatorie verificarea reglarii farurilor. Pentru siguranta dumneavoastra cereti tehnicianului care efectueaza ITP sa faca si aceasta verificare, deoarece, din pacate, in 99% din cazuri ea este neglijata. Drum bun!